Dupa ce o firma subcontractoare a abatorului bavarez Waldkraiburg a dat faliment in iunie 2012, cei aproximativ 170 de macelari ai acesteia au fost pusi in fata faptului implinit. "Semnati contracte noi cu doua firme noi sau usa este acolo", li s-a spus, potrivit agentiei franceze de stiri, noteaza Mediafax.

"Aveam 24 de ore sa iau o decizie. Familia mea este aici, fara bani, copiii merg la scoala aici, nu aveam alta optiune decat sa spun «da»", povesteste unul dintre macelarii originari din Europa de Est, care a semnat. Barbatul, care a ales pseudonimul "Igor", deoarece a primit amenintari dupa ce cazul sau a fost prezentat de catre sindicatul NGG de la nivelul ramurei, a oferit un interviu telefonic pentru AFP. "Ni s-a promis sa ni se plateasca acelasi salariu pentru aceeasi munca. Dar acest lucru nu s-a intamplat", denunta el.

"Igor" a declarat ca, dupa ce a trecut la cealalta firma, salariul i-a scazut de la 1.600 la 1.200 de euro pe luna. In prezent, potrivit estimarilor reprezentantului local al NGG la Rosenheim, Johannes Specht, macelarii acestei firme sunt platiti, in medie, porivit legislatiei germane, cu 7 euro pe ora, in timp ce romanii sunt platiti cu sume intre 5 si 7 euro. Toti sunt platiti pentru fiecare activitate in parte pe care o presteaza.

Cazul de la Waldkraiburg, care functioneaza in parte cu muncitori romani detasati, ilustreaza modul in care functioneaza filiera carnii in Germania care, in absenta unui salariu minim obligatoriu, profita puternic de pe urma circulatiei muncitorilor europeni. Cele 28 de tari UE s-au pus de acord luni, la Bruxelles, sa lupte impotriva abuzurilor comise asupra lucratorilor detasati, dar fara sa solutioneze total problema "dumpingului social", acuza sindicatele.

"In fiecare abator german exista un sistem fondat pe frica si metode mafiote. Angajatii tac de frica represaliilor", declara Specht pentru AFP. Potrivit unor estimari, intre 50 si 80% dintre macelarii abatoarelor germane sunt angajati prin firme subcontractoare care ii platesc pentru fiecare activitate in parte pe care o presteaza. O buna parte dintre ei sunt muncitori detasati, veniti din Europa de Est, angajati prin firme straine.

La Waldkraiburg, in iunie 2012, "dupa falimentul firmei Global, romanilor li s-a propus sa munceasca pentru o firma romaneasca, Salamandra. Altora, pentru firma germana CCF GmbH", declara Specht.

Cele doua firme au aceeasi administratora, Gabriela-Cristina Cirstean, instalata in Romania. Dintre cei 170 de macelari, 110 au semnat cu una dintre cele doua firme. Refractarii, la sfatul NGG, s-au adresat justitiei si pana la urma au fost despagubiti. Ei au primit "in total suma de 500.000 de euro sa o imparta intre ei", spune Specht.

Citeste si:

Potrivit lui Specht, romanii se afla pe ultima treapta a macelarilor din cadrul Waldkraiburg. Ei sunt prost cazati, inghesuiti in locuinte inchiriate de patron. La Bucuresti, Cirstean a declarat pentru AFP ca "toti angajatii (sai) beneficiaza de conditii bune de cazare, care nu sunt suprapopulate, respectand toate conditiile de locatie".

In contractul de munca in limba romana din iunie 2012, la momentul falimentului, contract furnizat AFP de catre NGG, figureaza clauze cel putin uimitoare, apreciaza agentia franceza. Astfel, "daca are loc un furt la locul de munca (carne, ustensile, echipament, etc.), iar pagubele provocate de furt ajung la suma de 500 de euro, amenda de platit este de 5.000 de euro. Daca vinovatul nu este prins, amenda se aplica colectiv".

Sau "in cazul in care se produce un accident de munca din cauza neatentiei unui muncitor, acesta va suporta costul ingrijirilor" medicale. In fine, "daca este penalizat de firma germana din cauza proastei calitati a carnii (taiate neconform, corpuri straine in carne...), angajatoarul il penalizeaza ca atare pe angajat cu suma amendei primite".

Gabriela-Cristina Cirstean a declara pentru AFP ca aceasta "anexa" facea parte "dintr-o forma initiala a contractului, dar nu mai (era) valabila".
"Igor" declara intr-o germana stricata ca "atunci cand un roman se raneste, este trimis la medic, pe care-l plateste cash (in numerar), dupa care revine imediat la lucru. In principiu, nu are dreptul sa fie bolnav". Cirstean a refuzat sa raspunda unor intrebari AFP cu privire la concedii, limitandu-se sa repete "ceea ce este legal in Romania".

Firma care are ultimul cuvant la Waldkraiburg, societatea olandeza Vion, care are 5.300 de persoane angajate in Germania, dintre care 4.000 platite pentru fiecare activitate in parte pe care o presteaza prin intermediul unor firme subcontractante, a oferit asigurari, intr-un e-mail trimis AFP, ca "nu este la curent cu aceste pretinse abuzuri". "Nu este posibil ca in calitatea pe care firma o are sa verifice conditiile de munca in firmele subcontractoare", precizeaza Vion.

Insa "firmele sunt obligate, prin contractul cu Vion, sa respecte dreptul muncii german", subliniaza firma olandeza, dezmintind relele conditii descrise la Waldkraiburg si amenintand cu darea in judecata a celor care pretind contrariul.