In timp ce politicieni precum Elena Udrea si Relu Fenechiu s-au plans fie de faptul ca au avut o "baie infecta", ca nu au avut acces la foehn sau de WC-ul turcesc, unul din greii fotbalului, Cristi Borcea, ar fi beneficiat de tratament preferential in inchisoare, asa cum a aratat o ancheta realizata la Poarta Alba. In spatele gratiilor din cele mai multe inchisori, detinutii stau inghesuiti, mananca putin si traiesc laolalta cu plosnitele si mananca de 4 lei pe zi.

In harta de mai jos puteti vedea care sunt cele mai aglomerate penitenciare din tara (sunt 9 cu peste 1.000 de detinuti), dar si distributia lor dupa profil:

Numarul total al detinutilor se ridica in prezent la 29.969 de persoane, dintre care doar 1.535 sunt femei. Cei mai multi dintre acestia, respectiv 29.234, sunt in penitenciare, 589 in centre de detentie, iar 146 in centre educative, potrivit Administratiei Nationale a Penitenciarelor. In 2014 au fost mai putini detinuti decat in anul precedent, ajungand aproximativ la acelasi nivel din 2010.

Sistemul penitenciar din Romania numara in prezent 44 de unitati, dintre care 33 de penitenciare, 6 penitenciare spital, 3 centre de detentie, 2 educative. Pe langa acestea, mai sunt 2 centre de pregatire, odihna si recuperare si 4 de formare profesionala. Cei mai multi detinuti isi ispasesc pedeapsa in regim semideschis, urmat, ca efectiv de persoane, de inchisorile cu regim inchis.

Repartizarea detinutilor dupa natura infractiunilor

Citeste si:

Cei mai multi detinuti au primit pedepse cuprinse intre 1 si 5 ani - 14.363, si intre 5-15 ani - 10.075, in timp ce numarul celor care au fost inchisi pentru o perioada mai lunga de 15 ani este sub 3.000. In ceea ce priveste strainii care populeaza inchisorile de la noi, cei mai multi sunt de origine turca (46), urmati de moldoveni (29), italieni (18) si bulgari (13).

Aglomeratia din inchisori

Desi in penitenciarele din Romania sunt inchise circa 30.000 de persoane, daca ar fi sa respecte spatiul legal de 4 metri patrati pentru fiecare detinut, acestea nu ar putea primi decat 19.000 de persoane. Mai exact, daca ar fi sa tinem cont de recomandarile Curtii Europene a Drepturilor Omului, in inchisori ar putea sta fix 11.170 de oameni. Restul, insa, sunt inghesuiti pe langa ceilalti, iar pentru asta Romania a fost condamnata sa plateasca, doar in 2014, 196.400 de euro din cauza conditiilor din inchisori. In acest sens, Administratia Nationala a Penitenciarelor a anuntat ca ia in calcul doua locuri pentru construirea unei noi inchisori: orasul Caracal si localitatea Berceni, judetul Prahova. Articolul 3 al Conventiei Europene al Drepturilor Omului arata ca cei care sunt inchisi fara respectarea conditiilor din articol au dreptul la compensatie.

penitenciarele din Romania sunt supraaglomerate, cu o rata de ocupare de peste 100%.

"Potrivit datelor oficiale, penitenciarele din Romania sunt supraaglomerate, cu o rata de ocupare de peste 100%, calcule bazate pe capacitatea oficiala de cazare in metri cubi. Cu toate acestea, situatia este chiar mai rea daca luam in considerare spatiul personal de 4 metri patrati care este impus. Capacitatea de detentie, calculata la 4 metri patrati, este de 17.772, insa numarul detinutilor este de 29.660, ceea ce inseamna ca sunt mai putin de 2 metri patrati de persoana", arata Maria-Nicoleta Andreescu, director executiv al Asociatiei pentru Apararea Drepturilor Omului in Romani (APADOR-CH), potrivit datelor valabile la 26 mai 2014.

De exemplu, in Penitenciarul de la Iasi, unde a fost inchis fostul ministru al Transporturilor Relu Fenechiu, inainte sa fie transferat la Vaslui, sunt in prezent inchise 1.549 de persoane, chiar daca penitenciarul are o capacitate de 699 de locuri, daca ar fi sa luam in considerarea recomandarea CEDO de a acorda un spatiu de 4 metri patrati fiecarui detinut. Aceeasi situatie este intalnita si la Penitenciarul pentru femei Targsor, care gazduieste cu 150 femei peste capacitatea de 406. Peste 650 de femei sunt inchise acum la Targsor. Nici Penitenciarul Jilava nu respecta prevederile europene, avand in vedere ca 1.371 de detinuti impart cele 689 de locuri din inchisoare. Situatia este aceeasi si in cazul Penitenciarului Rahova, unde 1.386 de persoane impart spatiul prevazut pentru 1.063 de detinuti.

Iata care sunt principalele probleme ale penitenciarelor romanesti, potrivit APADOR-CH, care a facut rapoarte privind 17 inchisori vizitate in cursul anului 2013:

  • supraaglomerare
  • igiena neadecvata
  • lipsa programelor educationale si culturale
  • tratamentul pacientilor vulnerabili
  • lipsa asistentei medicale potrivite
  • probleme de legislatie (conform Legii 254/2013)
  • conditiile de detentie de la sectiile de politie

O alta problema este faptul ca multi detinuti impart paturile, ceea ce duce atat la incalcarea demnitatii, cat si la probleme de igiena. In raportul trimis Comitetului de Ministri si pulbicat pe site-ul Consiliului Europei, APADOR-CH da exemplul Penitenciarului Ploiesti, in care a descoperit de 31 de detinuti imparteau 24 de paturi si 32,24 de metri patrati. Acesta este echivalentul spatiului dintr-o garsoniera, incluzand baia si bucataria.

Cat costa detinutii

Bugetul Administratiei Nationale a Penitenciarelor a crescut fata de anul trecut, la putin peste 1 miliard de lei, din care aproape 950 de milioane de lei din subventii - in jur de 200 de milioane de euro. Cea mai mare parte din aceasta suma o reprezinta cheltuielile de personal, circa 70% din totalul bugetului ANP. Costul mediu de intretinere pentru un detinut este de 535 de lei pe luna, iar ratia de mancare este de 4 lei pe zi. Bugetul pentru penitenciare a crescut de la an la an, insa subventia reprezinta inca peste 90% din acest buget, in conditiile in care veniturile proprii nu au depasit 90.000 lei in ultimii trei ani.

Cifrele arata ca integrarea in societate a celor care au mai avut probleme cu legea este inca deficitara, avand in vedere ca aproape 13.000 din totalul detinutilor sunt recidivisti, iar 6.400 au antecedente penale.

Incercarile de a integra detinutii in campul muncii sunt inca insuficiente. Doar 8.532 au fost implicati in activitati lucrative si gospodaresti, dintre care putin peste 3.000 au primit si remunerati, venitul total obtinut de acestia fiind de 40 milioane lei. Din veniturile pe care le aduce prin munca, unui detinut ii revine doar 40%, restul mergand catre ANP. Numarul celor care au participat la cursuri de initiere profesionala este si mai mic, de doar 259.

"Reeducare prin munca" e istorie

In articolul 78 din Legea 264/2013 este prevazut dreptul la munca al detinutilor. In aceeasi lege este prevazut faptul ca Administratia penitenciarului poate incheia contracte de prestari de servicii cu persoane fizice sau persoane juridice, inclusiv penitenciare, interesate in folosirea la munca a persoanelor condamnate. Cu toate acestea, doar 8.000 din totalul de aproape 30.000 de detinuti lucreaza, majoritatea voluntar, adica fara a fi remunerati.

Cu alte cuvinte, "reeducarea prin munca" se face pentru prea putini detinuti, iar veniturile pe care cei care lucreaza le aduc ANP sunt aproape neglijabile in comparatie cu bugetul total al institutiei.

Sursa foto: Inchisoare/ Shutterstock.