Familia lui Dan Pazara a emigrat în SUA în 1979, dupa ce sora tatalui sau plecase în 1970. „Tata lucra în Portul Constanta, ca medic veterinar. Când sora sa a ajuns în SUA, nu a mai putut lucra pe motiv ca avea rude în strainatate. Si-a dat demisia din PCR, iar doi ani am trait din banii primiti de la un unchi care era doctor în Constanta“, povesteste Pazara. Viza a venit la presiunile guvernului american. Presedintele Carter a facut o lista cu familii care sa fie lasate sa emigreze, ca o conditie pentru acordarea clauzei natiunii celei mai favorizate. Pe lista figura si familia Pazara. Dan Pazara a ajuns în Ohio, chiar înainte de Craciun, la varsta de 14 ani. „Era un vis sa fii acolo înainte de Craciun, venind din România anilor ’70“, isi aminteste el.

Trei facultati în SUA

Liceul l-a început fara sa stie o boaba de engleza, asa ca notele mai mici au aparut la limba engleza, biologie si alte materii în care se povestea mult. „La matematica, fizica sau chimie eram la nivelul clasei a XII-a“, sustine Pazara. Prima facultate a fost chimia, la Case Western Reserve University din Cleveland. Pe vremea aceea visa sa fie doctor. A si fost admis la medicina, dupa obtinerea diplomei de absolvire si dupa un masterat în chimie, dar s-a razgândit dupa ce a lucrat o vara într-un spital. S-a angajat ca reprezentant de vânzari în departamentul de marketing al unei firme care vindea carcase de plastic pentru calculatoare, imprimante si alte echipamente.

„Chimie“ pe Wall Street

Ulterior s-a înscris la Georgetown University din Washington, urmand un MBA în finante, deoarece era atras de domeniu. „Ma interesau bursele. Pusesem deja niste bani la pusculita si era un bun prilej de a face altceva“, povesteste el. Norocul a facut ca, în vara lui 1991, Salomon Brothers Inc, una dintre cele mai mari banci de investitii din lume la timpul respectiv, sa aiba nevoie de un tânar specialist în finante. Initial, CV-ul lui Pazara nu a facut parte dintre cele selectate, din cauza lipsei de experienta a acestuia. „Au ales din 200 doar 8 pentru interviuri. Eu nu eram pe lista, dar voiau zece interviuri. Din întâmplare, eram în birou când au anuntat ca mai au doua locuri vacante si am semnat. Dupa interviul cu doua persoane în Washington, m-au invitat la New York, unde am mai dat interviuri cu alti opt oameni, si am fost singurul care a primit oferta de angajare“, spune el, recunoscând ca a ajuns la Salomon Brothers printr-un noroc incredibil. Dupa terminarea MBA-ului, în 1992, s-a angajat la The Chase Manhattan Bank, a doua banca din lume la acel moment, tot în domeniul achizitiilor si fuziunilor în industria chimica.

Salariu de 200.000 de dolari

Dan Pazara pare nascut sub o stea norocoasa. Angajat al Chase Manhattan, participa, în 1993, la Singapore, la o conferinta dedicata industriei chimice. Aflat in Frankfurt, i-a venit ideea sa viziteze si România. Dupa weekendul petrecut aici, pe drumul de intoarcere la New York a stat in avion lânga vicepresedintele firmei Wasserstein Perella, care tocmai deschisese prima banca de investitii în România, sub numele de Capital SA, împreuna cu BERD, Banca Tiriac si Bancorex. Dupa alte câteva întâlniri la New York, a primit oferta de a reprezenta Wasserstein Perella în România. „O duceam foarte bine la New York, iar România era exact dupa perioada mineriadelor, asa ca m-am sfatuit cu prietenii. Cei sub 40 de ani, atât de origine româna, cât si americani, m-au sfatuit sa plec fara ezitare. Era zona Europei centrale si de est, a Rusiei, o zona foarte în voga la acea vreme. Cei peste 40 de ani, de origine româna, spuneau: „Esti nebun, te duci la comunistii aia, la securistii aia, stai linistit în banca ta!“, rememoreaza Dan Pazara. Asa ca... a revenit în România, la 29 de ani, cu un cont bancar de invidiat. Salariul era de 180.000 de dolari pe an, apartament si alte beneficii, însumând în total un pachet anual de 230.000 de dolari.

Primele experiente românesti

Structura actionariatului Capital SA si capitalul social de 10 milioane de dolari, o suma incredibila la momentul respectiv, constituiau premise serioase pentru succesul bancii de investitii. Având în vedere insa ca era vorba de România, nu a fost suficient. A intervenit latura politica. „Una dintre reprezentantele conducerii bancii, în loc sa-si vada de afacere, facea declaratii de genul «privatizarea Vacaroiu este a doua nationalizare». Ea facea un fel de opozitie, fiind si prietena buna cu Petre Roman. Si, bineînteles, când mergeai la FPS pentru a face consiliere ti se spunea: Buna ziua, la revedere! Erau draguti, dar nu am primit nici o afacere de la FPS“, explica Pazara. Asa ca, dupa doi ani, si-a dat demisia. Între timp însa, s-a împrietenit cu un om de afaceri, tot român de origine, Dan Fischer, cu care a infiintat Danubius Securities.

Citeste si:

Episodul AVAB

La AVAB nu stie precis cum a ajuns. Un rol important pare sa-l fi jucat Nicolae Danila, presedintele BCR. „Nick Danila m-a sunat si m-a întrebat ce mai fac. Eu am spus mai nimic, pentru ca lucrurile s-au încetinit putin cu investitorii straini, iar el m-a rugat sa-i dau un CV, care a ajuns la premierul Radu Vasile. (...) Era o presiune foarte mare sa fie numit la AVAB un bancher, nu un politist, cum era Grecea. Exista chiar si un ultimatum al Bancii Mondiale, pentru derularea programului PSAL II, privind numirea unui profesionist. Neavând candidati, Radu Vasile m-a chemat, a vazut ca vorbesc româneste, ca am experienta în domeniul bancar si a spus: Bai, eu nu te voiam pe tine, îl voiam pe Crisan, care nu a fost interesat. Eu am acceptat si l-a sunat pe Radu Stroe pentru înde-plinirea formalitatilor“, isi aminteste Dan Pazara.

Încep presiunile...

Proaspat numit la AVAB, a intrat în circuitul românesc al telefonului scurt. „Presiuni au fost, dar nu aveau de unde sa ma apuce. Sunau senatori, ministri, deputati si îsi luau un flit de nu se vedeau pentru ca nu aveau nimic împotriva mea, chiar nu ma interesa scaunul, iar daca ma dadeau afara eu stateam foarte bine din punct de vedere financiar, cariera mea era perfecta, aveam experienta, un bagaj de cunostinte, deci nu ma interesau astfel de presiuni“, povesteste amuzat Pazara. În 2001, odata cu alegerile câstigate de PSD, premierul Nastase l-a schimbat din functie.

...Si razboiul mediatic

Când îsi aminteste de perioada post-AVAB, amuzamentul dispare. „Au început niste lupte surde prin ziare. Asta m-a deranjat foarte mult pentru ca toate sunt neadevaruri. În România nu exista acest concept al nevinovatiei, luptele se fac prin ziare, sunt niste lupte murdare, cu multe neadevaruri. Este o lupta de imagine si pentru orice bancher imaginea este mai importanta decât salariul sau orice altceva. Ce s-a întâmplat dupa ce am plecat de la AVAB m-a afectat din punct de vedere personal si am spus ca, daca în România se întâmpla asa ceva, eu nu am nevoie. Sa mearga altii sa-si faca datoria fata de tara lor, eu, unul, nu mai fac treaba asta“. Pazara afirma ca nu mai este tentat de o functie administrativa. „La timpul respectiv, am considerat ca pentru orice om este o onoare sa lucreze pentru guvern. În România de azi, m-as gândi de o suta de ori înainte de a accepta. Atunci, când mi s-a propus, m-am gândit doua minute. În SUA este o onoare sa fii secretar de stat, ministru, sa lucrezi pentru guvern, si multi oameni de succes, care au facut sute de milioane de dolari, trec în serviciile guvernamentale“, sustine el.

Familia si afacerile

În anul 2000, Dan Pazara s-a însurat cu ziarista Tana Ardeleanu. Nunta a avut loc într-o masina, într-un drive-through din Las Vegas. „La fel cum comanzi un hamburger, noi am comandat un certificat de casatorie“, spune Pazara. Ceremonia religioasa a avut loc în Constanta, într-un cadru restrâns. În prezent, Dan Pazara este director de relatii externe la Romtelecom, dar nu are de gând sa se retraga din afaceri, desi se considera realizat din punct de vedere financiar. Sustine ca a venit din SUA cu câteva „sute de mii de dolari, dar doua-trei sute de mii de dolari nu sunt de ajuns pentru a iesi la pensie“. Pe ansamblu, apreciaza ca a câstigat mai multi bani în America decât în România. Desi nu are afaceri personale, speculeaza foarte mult pe burse, atât în SUA, cât si în România. „Este un hobby care aduce bani. În SUA am facut foarte multi bani pe bursa, dar am si pierdut multi. Piata din România a mers foarte bine si sunt pe plus cu mult“, spune cu mândrie Pazara. Timpul liber îl dedica familiei. Are un copil care implineste trei ani în octombrie, iar al doilea este asteptat în ianuarie. Singurele hobby-uri care nu îi aduc bani sunt pescuitul ecologic si golful, sport la care era printre primii când a venit în România.