La inceput, Ovidiu Ciocan, asociat, a inaugurat doar restaurantul, sala de evenimente de 250 de locuri, pub-ul de 100 de locuri si un separeu de 50 de locuri. Actionarii sunt, in prezent, Ovidiu Ciocan, 20,5%, Balla Geza, 33,33% si Rodica Iotcu, 46,17%. La inceput era doar Ovidiu, in timp intervenind si ceilalti doi actionari.

Provocari

Provocarea de la inceput a fost aceea ca urma sa deschida un business nou pentru el, pana la vremea aceea conducand doar afaceri in domeniul transporturilor si al constructiilor, incercand doar mici tatonari in turism. Faptul ca deschiderea Hanul era in zona Ineului, care nu a fost vreodata o zona turistica, putea ingreuna procesul.

“Am stiut de la inceput ca sansele de reusita depindeau de promovarea si monetizarea unui seviciu nou pe piata, si ca era important sa tratam oaspetii ca pe familia noastra si sa le oferim tot ceea ce era mai bun, de calitate superioara. Am reusit inca de la inceput sa dezvoltam un brand, poate unic in zona de vest, cu mancare specific transilvaneana (servim retete vechi romanesti, unguresti, sasesti, sarbesti, slovace, italienesti), in portii generoase, am organizat seri cu muzica traditionala, am pus la dispozitie mult spatiu verde, si un canal artifical, Canalul Morilor, care trece pe sub Moara”, puncteaza antreprenorul.

El a reinvestit tot profitul an de an, a reusit sa dezvolte si sa diversifice serviciile:

  • in 2013 au deschis primul etaj din hotel, cu 10 camere si un parc pe o suprafata de 1 ha;
  • in 2014 au deschis al doilea etaj din hotel cu 13 camere;
  • in 2015 au dezvoltat restaurantul/sala de evenimente, a adaugat inca un nivel si au ajuns la o capacitate de 450 locuri;
  • in 2016 au deschis o noua sala de evenimente, Sala Gotica, cu un design special, poate unic in Europa, cu o capacitate de 450 locuri.

“In prezent, provocarea este ca trebuie sa fim la fel de buni intr-o zi mai ’’usoara’’, cand ne trec pragul 100 de oaspeti si intr-o sambata seara, vara, cand poate avem 4 evenimente in paralel, la care participa 1000 de persoane, iar pe terasa sa avem chiar si 500 persoane care comanda mancare a la carte. Dar am reusit sa ne descurcam foarte bine, iar vara trecuta, 99% din oaspetii nostri au plecat foarte multumiti, cu promisiunea ca vor reveni”, subliniaza Ovidiu Ciocan.

Brandul “Moara cu Noroc”, inregistrat la OSIM

Inainte de a deschide Hanul, antreprenorul a inregistrat la OSIM marca “Moara cu Noroc”, asa ca totul a decurs fara mari probleme din acest punct de vedere. “Am intampinat o singura opozitie, de la un producator de bere care detinea marca Noroc. Am ajuns la un consens, iar noi am acceptat ca pe domeniul bere sa nu intervenim, dar in rest, pe celalte domenii, detinem marca inregistrata”, puncteaza actionarul hanului.

Majoritatea istoricilor aradeni considera ca opera lui ioan Slavici e fictiune si ca scriitorul s-a inspirat din toate cele 13 Mori pe Apa care functionau la acea vreme pe Canalul Morilor. "Totusi, cea mai apropiata descrierilor este aceasta Moara, iar pentru noi si pentru oaspetii nostri, aceasta este adevarata <<Moara cu Noroc>>’’, mai spune el.

Suprafata totala a Hanului este de 18.000 mp, din care suprafata construita proiectata pe sol masoara 2100 mp, suprafata segmentata astfel:

  • 450 mp Moara veche, unde acum se afla hotelul;
  • 500 mp Sala rustica de evenimente si bucataria;
  • 1100 mp Sala Gotica de evenimente
  • 50 mp bucataria de vara.

“De fapt, gestionam o suprafata construita de 4350 mp, pentru ca spatiuil Morii vechi include P+3E+M iar Sala Rustica de evenimente include P+E. Terasele de vara ocupa si ele 1000mp. Desi in restaurantul a la carte si hotel nu se simte o mare diferenta ca venituri si oaspeti in functie de lunile anului, majoritatea evenimentelor au loc in perioada mai-octombrie, iar noi putem vorbi de doua perioade: mai-octombrie si noiembrie-aprilie, care inregistreaza diferente destul de mari intre ele”, detaliaza el.

Astfel, nu sunt putine zilele de vara cand trec pragul chiar si 2.000 de oaspeti pe zi, care nu viziteaza doar ca sa consume o cafea sau o bere, ci vin sa manance bine. In cursul saptamanilor din perioada noiembrie-aprilie avem si zile cu 100-200 de oaspeti.

“An de an, toata locatia a generat rezultate din ce in ce mai bune. Cand am inceput in 2012, inregistram venituri de 20.000-30 000 de euro/luna, iar acum, in anumite luni de vara (august, septembrie) ajungem pana la 150.000 euro/luna. Fiecare luna a lui 2016 a depasit ca venituri luna echivalenta din 2015, care depasise la randul ei aceeasi luna din 2014 si asa mai departe”, detaliaza actionarul Morii cu Noroc.

In fiecare an au avut o crestere de 20-30% comparativ cu anul anterior, atat in ceea ce priveste numarul de clienti, cat si veniturile. In mod clar, si numarul de angajati a crescut. In 2012 aveau 20 de angajati, iar in prezent au ajuns la 60.

Prin ce se remarca Moara cu Noroc?

Unul dintre principalele atuuri? Recrearea unui spatiu in care oaspetii sa simta ca s-au intors in timp. “Am reusit sa facem asta pentru ca am avut planurile vechi ale cladirii, iar la renovare le-am respectat intocmai. Peste tot am folosit doar lemn, piatra si caramida. In perioada respectiva urmau sa se demoleze peste 20 de case vechi din zona Ineului, asa ca am discutat cu proprietarii si ne-am oferit sa facem noi asta si sa ne ocupam si de curatenie, doar ca sa primim lemnul si caramida veche in schimb”, detaliaza din strategie Ovidiu Ciocan.

In procesul de renovare i-a ajutat foarte mult si constructia cladirii vechi a Morii, pentru ca au avut surpriza ca intr-o cladire veche de 180 de ani sa nu gaseasca absolut nicio fisura.

“Zidurile groase de un metru, fundatia in stil piramidal cu baza de 4m, grinzile de lemn dintre etaje de 22 cm*22 cm si lungi de 12m si faptul ca cladirea este peste tot camasuita cu fier facut de covaci au asigurat rezistenta si farmecul ei in timp. Fiecare spatiu din hotel e unic, mobilierul din camere si din restaurantul rustic este vechi de 60-100 de ani, iar noi l-am renovat in spiritul acelor vremi. Va mai spunem si ca de la fereastra fiecarei camere se aude susurul apei care trece pe sub Moara, ca doua terase sunt pozitionate deasupra apei, ca totul in jurul Morii e verde si ca parcul e plin de trandafiri multicolori si salcii plangatoare de-a lungul Canalului Morilor”.

“Pe langa spatiu, mancarea traditionala gatita dupa retetele bunicilor nostri e o alta particularitate care ne reprezinta. Multi producatori locali care folosesc doar ingrasaminte naturale, fara substante chimice, au devenit furnizorii nostri iar asta s-a observat imediat din gustul preparatelor pe care le servim. Pe langa asta, dulceturile, muraturile, varza pentru sarmale si toate verdeturile sunt produse de noi, fara sa folosim chimicale care sa dauneze sanatatii celor care ne viziteaza”, mai spune Ovidiu Ciocan.

“Foarte multi oaspeti ne spun ca portiile sunt foarte mari, iar noi le explicam ca doar respectam reteta si mentiunile din meniu. Si eu am fost mirat la inceput cand am vazut ca 200 sau 250 g arata complet diferit de ceea ce am vazut in alte restaurante din Romania. Pentru ca in farfurie sa se serveasca 200g de carne, in bucatarie se gateste aproximativ 260, 300g, sau chiar 350g, in functie de preparat. Poate ca acesta este un motiv pentru care avem oaspeti din Arad, Timisoara, Oradea sau Deva, care prefera sa faca cateva ore bune ca sa ajunga la noi, pe niste drumuri nu tocmai usoare”.

Citeste si:

In selectia personalui au contat in primul rand bunul simt si cei ’’7 ani de acasa’’. “Am preferat sa angajam bucatari, ospatari, barmani sau cameriste fara prea multa experienta, dar extrem de corecti, pe care i-am trimis noi la cursuri si training-uri ulterior. In prezent avem un bucatar-sef din Sighisoara, care si-a perfectionat mestesugul si tehnica la hoteluri de 4 si 5 stele si pe vase de croaziera. Am lucrat si cu bucatari din Ungaria si Serbia, iar intreg personalul din conducerea Morii a avut joburi bine platite de top management in industria auto sau in cele mai importante hoteluri din Arad”.

…si cu toate acestea, actionarii vor sa vanda

Poate parea un business plin de savoare si, mai ales, relaxant. Ovidiu Ciocan vrea sa isi vanda participatia din Moara cu Noroc, alaturi de ceilalti doi actionari.

De ce? “Este o intrebare intr-adevar grea. Hanul Moara cu Noroc e o afacere extraordinara si sunt foarte recunoscator ca am reusit sa-l facem sa mearga bine. In prima instanta, ne confruntam cu toate premisele unui esec, iar orice analist economic isi da seama ca am sfidat toate manualele de bune practici in afaceri. Hanul Moara cu Noroc este, astazi, poate cea mai de succes afacere din vestul Romaniei in acest domeniu”.

“Din bunul meu simt trebuie sa recunosc ca e o afacere mare si foarte greu de condus, iar eu, Ovidiu Ciocan, managerul acestui Han recunosc, la 10 ani de la inceputuri, ca am obosit. La 41 de ani, in sfarsit, consider ca familia mea e mai importanta decat orice afacere din lumea asta. Am 4 copii care aproape ca au crescut fara tata in acesti ani. De multe ori plecam de acasa inainte ca ei sa se trezeasca si ma intorceam dupa ce ei dormeau. Moara cu Noroc inca are un potential de crestere enorm. Se poate folosi caderea si debitul de apa de sub Moara pentru a fi pusa in functiune o microhidrocentala care ar asigura independenta energetica a intregului complex. Apoi, renovarea etajului al treilea si a mansardei ar putea aduce inca 12 camere si 3 Sali de conferinta, iar oaspetii ar putea sa se bucure de un hipodrom, un strand cu apa termala si eventuale trasee de calarie, cicloturism, drumetie sau moto care pot fi construite pe dealul din spatele Morii”, considera el.

Toate acestea ar facilita trecerea de la turismul gastronomic si de business din prezent la turismul adevarat in care o familie poate petrece la han mai multe zile in care sa fie tratata regeste fara sa se plictiseasca, subliniaza antreprenorul.

“Revenind la motivele retragerii mele, simt ca nu mai am energia necesara sa continui si sa implementez aceste schimbari, dar m-as bucura mult ca altcineva sa preia aceste planuri si sa dezvolte ceea ce se intampla in prezent, astfel incat si peste 100 de ani Moara cu Noroc sa fie’’fala Plasii Ineului si a Comitatului de Arad’’. Pe de alta parte, atat eu cat si ceilalti doi asociati simtim ca a fost o provocare extraordinara pentrunoi toti, si ca acum e momentul ca fiecare dintre noi sa se inhame la alte provocari mai mici sau mai mari, dupa forta fiecaruia. Recunosc ca imi doresc o mica afacere de familie in care sa-i implic pe sotia mea si pe toti copiii mei, si asta tot in domeniul turismmului”.

Cum au evoluat hanurile din tara

Hanurile ar putea constitui un viitor brand al Romaniei, considera actionarul.

“La ora actuala nu putem vorbi de un sector/segment al hanurilor in turismul din Romania, dar pe viitor, cu o politica coerenta a statului, macar de informare si de consiliere, acest lucru ar putea deveni realitate. La ora actuala sunt destule locatii care se autodenumesc Han, dar consider ca in toata Romania exista doar cateva exemple izolate de hanuri reale”, puncteaza Ovidiu.

De exemplu, ei au avut o experienta neasteptata cu un manager portughez din industria auto, Antonio, care ne-a fost oaspete si chiar ne-a spus la plecare ca a fost peste tot prin lumea asta, insa nicaieri nu s-a simtit mai bine decat s-a simtit la noi. “Ne-a spus ca mancarea este chiar mai gustoasa decat la restaurante de 5*, ca servirea in vase de pamant este traditionala si eleganta, ca ospatarii sunt foarte atenti la nevoile clientului si ca fiecare angajat al hanului incearca sa faca fiecarui om ziua cat mai buna. In scurt timp Antonio a devenit parte din familia noastra, majoritatea sedintelor cu colegii se desfasurau la Moara, se implica in gatit, participa chiar si la pescuit si la gradinarit. Din punctul meu de vedere, asta e ceea ce defineste hanul”.

El crede ca asta este modalitatea prin care Romania poate sa atraga foarte mult, atat pe plan national cat si pe plan international. “Eu cred ca oaspetii nu mai accepta prosmiscuitatea pensiunilor sau a hotelurilor de 2, 3* sau rigurozitatea hotelurilor de 4, 5*, iar hanul poate sa ofere acel ceva ce nu au mai intalnit nici la mama acasa”.

Ce legi ar schimba

Antreprenorul considera ca ceea ce s-a intamplat in trecutul apropiat, reducerea TVA pentru produsele alimentare la 9%, pana la reducerea TVA pentru restul produselor la 19%, la impozitul forfetar din turism care spera ca se va aplica in curand sunt schimbari care vor duce la dezvoltarea turismului din Romania.

“Statul ar trebui sa gandeasca o politica mult mai eficienta de promovare a Romaniei in lume, pentru ca avem bogatii naturale cum putine tari mai au, sa imbunatateasca infrastructura, dupa examplul Croatiei care in cativa ani si-a brazdat tara cu autostrazi, fara ajutorul programelor europene, ceea ce le aduce zeci de milioane de turisti anual. Totodata, e important ca antreprenorii din turism sa fie informati ca in acest domeniu e important sa ai rabdare. De exemplu, daca ai investit 1 milion de euro azi, nu il vei putea recupera anul urmator tratand turistii defectuos, cu note de plata mai mari sau servicii mediocre”.

Din punctul sau de vedere este necesara si o lege care sa-i ajute pe producatorii agricoli locali sa vanda restaurantelor si pensiunilor/hotelurilor ceea ce produc, respectand norme igienice clare, in conditii mult mai lesne de indeplinit, pentru ca normele europene actuale ingreuneaza acest proces.

“Eu am foarte mare incredere in turismul din Romania si in Romania in general. Sunt convins ca acest segment s-ar dezvoolta mai mult daca sistemul nostru educational s-ar concentra mai degraba pe formarea de tineri antreprenori, care sa se implice si sa aduca schimbari in bine. Va dati seama cum s-ar fi dezvoltat Romania daca macar 10% din tinerii de valoare ar fi ramas in tara si si-ar fi deschis propriile lor afaceri”, incheie Ovidiu.