Apartamentele din blocurile etajate construite inainte de 1944 nu au cumparatori, chiar daca sunt amplasate in inima Capitalei, pe strazi precum Magheru, Lipscani, Gradina Icoanei sau in Piata Romana. Nu sunt tranzactionate de nici o agentie. „Le luam in baza de date, dar nu le promovam. Cumparatorii nici nu vor sa auda, cum afla anul constructiei ne intreaba daca este o cladire dintre cele cu bulina“, spune Mihaela Oroian, director al departamentului rezidential la compania NeoCasa. Nu sunt tentante nici macar ca investitie, avand in vedere pozitionarea excelenta.

Proprietarii cer preturi exorbitante - 700-800 de euro/mp pentru o cladire care sta sa cada si la care mai trebuie sa platesti si renovarea. Si asta daca se poate face, respectiv daca toti locatarii cad de acord sa inceapa consolidarea, explica reprezentantii pietei imobiliare. Ei adauga faptul ca aparitia blocurilor de lux amplasate ultracentral a scos de pe piata apartamentele din imobilele vechi. „Sunt destule oferte pentru cine doreste sa locuiasca in inima Capitalei. De ce ar da o persoana 800 de euro/mp pe un apartament intr-o cladire veche, cand cu 1.200-1.500 de euro se poate muta intr-o cladire noua, compartimentata si finisata modern, cu paza, Internet etc?“, afirma Liviu Ureche, presedintele Asociatiei Romane a Agentiilor Imobiliare (ARAI). Din acest punct de vedere, exista suficiente oferte, in zonele 1 Mai, Televiziune, Romana, Unirii sau Baneasa.

Cladiri-problema

In Bucuresti exista 116 cladiri mai inalte de patru etaje construite inainte de 1940 care vor cadea la primul cutremur major (de peste 7 grade pe scara Richter). Toate au supravietuit seismului din 1977, dar au ramas cu o structura de rezistenta grav avariata. Primaria Capitalei a facut publica aceasta lista, insa proprietarii nu cad de acord sa inceapa reabilitarea din cauza legislatiei care prevede acordul tuturor. Pe Calea Victoriei, la numarul 24, se afla un imobil vechi care a fost consolidat imediat dupa cutremurul din ’77. Cu toate acestea, locatarii sunt nelinistiti, unii se chinuiesc sa vanda de cativa ani. „Mi-e o frica de mor. Am pus apartamentul in vanzare de doi ani si abia astept sa plec de aici“, spera unul dintre proprietari.Problema acestor imobile este ca o buna parte din locatari refuza consolidarea si, in lipsa consensului, lucrarile nu pot incepe. Exista mai multe motive pentru care unii proprietari se opun. Multi sunt trecuti de 70 de ani, nu au bani si nici nu sunt dispusi sa se imprumute la banci de teama ca vor ajunge pe drumuri daca gireaza cu apartamentul. Altii au redobandit recent apartamentele respective si cauta sa le exploateze la maximum prin inchiriere contra unor sume frumusele. Locuiesc in alta parte si sunt pusi la adapost in cazul unui cutremur.

Programe nefunctionale

Ministerul Transporturilor, Constructiilor si Turismului (MTCT) ofera de patru ani facilitati asociatiilor de proprietari care doresc sa inceapa reabilitarea. Cu toate acestea, reactiile s-au lasat asteptate. Conform Legii 460/2001, expertizarea si proiectarea in vederea reparatiilor cladirilor incadrate in clasa I de risc seismic sunt gratuite. In plus, banii pentru consolidare sunt pusi la dispozitie de MTCT si restituiti de catre locatari in rate egale, fara dobanda, intr-o perioada de maximum 25 de ani. Sunt scutiti de la plata proprietarii care, pe o anumita perioada de timp, realizeaza venituri medii nete lunare pe membru de familie sub castigul salarial mediu net.

Fonduri publice pentru imobilele cu risc

Consolidarea celor 116 blocuri vechi aflate in pericol sa cada costa 150 milioane de euro. Ministrul delegat pentru lucrari publice si amenajarea teritoriului, László Borbély, considera ca toate aceste cladiri cu grad mare de risc seismic trebuie reabilitate cu bani publici. Ministrul doreste sa modifice legislatia astfel incat chiar in acest an sa fie consolidate 13 locuri, din cele 116 aflate in stare critica. Calculele MTCT arata ca este nevoie de 100 de miliarde de lei pentru consolidarea celor 13 imobile, adica aproape 7,7 miliarde de lei pentru o cladire. Pe de alta parte, in programul de guvernare anuntat de executiv la sfârsitul anului trecut se prevedea ca lucrarile de reabilitare a cladirilor cu destinatie de locuinta, multietajate, încadrate în clasa I de risc seismic, care prezinta pericol public, sa fie finalizate în cel mult doi ani. Asta inseamna ca, pentru reabilitarea tuturor celor 116 imobile cu probleme, statul are nevoie de 150 de milioane de euro, potrivit estimarilor MTCT.

Citeste si:

Dilema

Odata reabilitate, apartamentele vor intra in circuitul imobiliar. „In momentul in care nu vor mai avea probleme cu structura de rezistenta, apartamentele se vor tranzactiona foarte bine. Pretul lor va ajunge la nivelul zonei, adica proprietarii le vor putea vinde cu peste 1.000 de euro/mp“, spune Mihaela Oroian, directorul departamentului rezidential la compania NeoCasa. In aceste conditii se ridica totusi o intrebare: este corect ca reabilitarea acestor imobile sa fie facuta cu bani de la buget, adica sa suportam cu totii consolidarea lor?

Reabilitarea se ridica la 200-250 de euro/mp

Piata imobilelor vechi care necesita renovari este blocata. Analistii imobiliari sustin ca nici macar casele pe pamant nu au prea mare cautare. „Cauza este ca reabilitarea unei locuinte costa aproape la fel de mult cat o constructie noua“, precizeaza Liviu Ureche, presedintele ARAI. Constructorii afirma ca recompartimentarea, reabilitarea termica si consolidarea fundatiilor costa 200-250 de euro/mp, in functie de confortul dorit si de materialele folosite.

Bani de la Banca Mondiala

MTCT isi propune sa reabiliteze 85 de mari cladiri publice din Bucuresti, printr-un program realizat cu sprijinul Bancii Mondiale, a carui valoare se ridica la aproximativ 70 de milioane de dolari. Banca Mondiala va aloca 58 de milioane de dolari, iar restul va fi asigurat de la bugetul de stat“, a explicat ministrul Borbély. Printre primele cladiri care intra in consolidare vor fi spitalele, anumite ministere - inclusiv Ministerul Transporturilor – si sediul Primariei Generale a Capitalei.