“Manageri de criza” nu exista

In ultima vreme, din ce in ce mai multi dintre cei care trec pe la mine imi sugereaza ca si-ar dori un job de manager de criza sau unul de interim management. Se zvoneste prin oras (si prin presa) cum ca acestia ar primi semnificativ mai multi bani decat cei “normali”. Deoarece acum toata lumea vorbeste despre asta, cred ca nu ar strica niste clarificari.

In primul rand, unii considera ca managerii interimari si cei de criza sunt doua lucruri distincte: interimarii sunt adusi in firma, pentru o perioada limitata, cand compania ramane fara manager pe neasteptate si e prinsa, oarecum, “pe picior gresit”, adica nepregatita. Situatia nu e legata, neaparat, de vreo criza sau de vreo situatie periculoasa in care a ajuns firma, ci, pur si simplu, nu mai are un conducator. Interimarul asigura conducerea competenta a firmei pana la gasirea si numirea unui nou manager, definitiv.

Managerii de criza sunt considerati acei manageri “providentiali” care sunt capabili sa scoata o firma ajunsa intr-o situatie periculoasa, catastrofala, aproape de faliment. Acestia pot primi un mandat interimar (ca acela descris mai sus), sau pot ramane definitiv la conducerea firmei. Am vazut multi oameni care se prezinta singuri ca fiind “manageri de criza”, sugerand, astfel, ca ei ar sti si ar putea sa faca ceva special firmelor aflate in dificultate, ceva pe care managerii “normali” nu pot.

Celor care cauta astfel de manageri de criza pot sa le spun ca asa ceva nu exista, e doar un mic truc de marketing folosit de cei care vor sa se, sau sa ii “vanda” (ceva mai scump, de obicei) astfel. Exista doar manageri foarte buni, buni, medii si slabi, in primele doua categorii intrand, de regula, cei care au condus mai multe firme, in mai multe domenii, si in situatii de criza si de prosperitate. Un manager de criza e un manager bun (sau invers, daca vreti). Nu exista absolut niciun lucru pe care un asa-numit (sau asa-prezentat, sau autonumit) “manager de criza” sa-l stie sau sa-l faca si un manager bun, dar “normal” nu.

Altii (cei mai multi, de altfel), pun egalitate intre managerii de criza si cei interimari, trecand oarecum cu vederea situatia in care interimarii sunt pusi sa conduca o firma care nu e deloc in criza (asta daca nu consideram ca simpla “disparitie” a fostului mananager nu e o criza in sine). Nici managerii interimari nu stiu sau nu pot face ceva ce un manager foarte bun nu ar putea face, singura diferenta e ca adevaratii manageri interimari aleg sa faca asta si refuza un job permanent daca li se ofera, chiar oricat de tentant.

Adevaratii manageri interimari sunt foarte putini, provin intotdeauna din randurile managerilor foarte buni, nu sunt mai deloc tineri si au castigat suficienti bani incat sa nu mai depinda de castigurile de la interimate, ci fac asta mai mult din pasiune, din ambitie (chiar orgoliu)… e usor de explicat ce satisfactie iti aduce o astfel de “misiune indeplinita”.

Cunosc si eu destui manageri care se auto-prezinta ca fiind “manageri de criza” sau “interimari”, insa nu se potrivesc mai deloc descrierii de mai sus. Cei mai multi sunt, de fapt, intre joburi, si isi cauta cu infrigurare unul permanent.

Mai exista si categoria celor care au avut multe joburi, pe care au rezistat putin (cate sase, noua luni, un an) si din care au fost dati afara de fiecare data, din diverse motive. Acestia prezinta asta in CV ca fiind “mandate de management interimar”. Nu cred ca as risca prea mult sa spun ca, de fapt, cei mai multi intra in aceasta categorie…

Am vazut si eu o data, pe viu, instalarea unui adevarat manager interimar intr-o firma. A venit cu cateva dosare pline cu liste si cu check-list-uri si parea sa stie exact ce informatii va cere in prima saptamana de la fiecare departament, apoi, in a doua, in ce ordine etc., ce, cand si cu cine va discuta, ce va face etc.

Toate astea erau scrise, si e usor de inteles de ce, fiind atat de multe lucruri de facut si ordinea lor fiind, de asemenea, cruciala. Atunci am zis, cu admiratie: “Iata ce inseamna un adevarat manager interimar!”. Pana cand am vazut un manager “definitiv” facand exact acelasi lucru, si mi-am amintit ca, de fapt, un bun manager interimar e doar un bun manager caruia ii place viata de “nomad”…


Comenteaza articolul

Opinia cititorilor nostri este importanta pentru noi, Wall-Street incurajand publicarea comentariilor voastre. Pe site urmeaza sa isi gaseasca locul numai comentariile pertinente, on-topic, prezentate intr-un limbaj civilizat, fara atacuri la persoane / institutii. Ne rezervam dreptul de a elimina orice comentariu care nu corespunde acestor principii, precum si de a restrictiona accesul la comentarii utilizatorilor care comit abuzuri grave sau repetate.