“Imi gasesc timp. Timpul il ai sa faci ce vrei tu cu el. OK, nu poti sa faci toate lucrurile din lume. Importante sunt alegerile. In perioada asta aleg sa fac asta, asta ci asta si daca m-am hotarat sa fac ceva, il fac”, spune Ioana Iordache, cofondatoarea grupului Leo Burnett Romania.

Isi doreste sa faca cat mai multe lucruri pentru ca asta ii da o satisfactie foarte mare…si stie ca “invatatul ajuta creierul” .

90% dintre oamenii de peste 25 de ani nu evolueaza dupa aceasta varsta

In plus, nu isi doreste sa fie in “procentul urias de oameni de peste 25 de ani care nu evolueaza”.

“Este o cifra undeva in jurul a 90%”, adauga managerul.

De aceea, in ultimii ani s-a inscris la cursuri de balet, desen, la cursuri de leadership creativ la Asociatia Erudio sau la un masterat in patiserie la Paris.

“Oamenii de la Erudio vin si iti spun intr-o ora, doua cateva adevaruri mari cu care poti relationa usor si care te pot ajuta foarte mult in ce faci. De exemplu, daca ti se recomanda sa citesti o carte, ti se spune sa citesti de la o anumita pagina pentru ca este relevant pentru ceea ce ai tu nevoie” .

Printre oamenii pe care Ioana Iordache i-a intalnit la Erudio se numara actrita Oana Pellea.

"Ioana, cand mergi, gandeste-te la firul acela"

“A fost o supriza placuta, fara margini. Ea m-a invatat un lucru foarte frumos pe care nu reusesc insa sa-l fac mereu. S-a uitat la mine cum merg si, dupa aceea, mi-a zis sa merg prin fata colegilor. Apoi, mi-a spus <<Acum gandeste-te ca in crestet ai un fir care te conecteaza cu cerul. Si mergi in sensul acela>> Si am mers. <<Era mai inalta, mai frumoasa, mai… nu stiu cum>>, au spus colegii. Dupa aceea, Oana mi-a zis <<Ioana ,de acum cand mergi, ai grija te rog de firul acela”, explica sefa grupului de comunicare.

Insa marea pasiune ale cofondatoarei Leo Burnett sunt prajiturile, iar pentru a invata cum sa faca dulciuri din ce in ce mai frumoase si gustoase s-a inscris la cursuri la Paris, cursuri pe care le face incepand din 2008. De altfel, este singurul european care urmeaza aceste cursuri, pentru ca scoala la care le face este acreditata in Japonia si aproape toti colegii ei erau din aceasta tara.

Cand era copil visa sa fie inchisa peste noapte intr-o cofetarie

“Gatitul in sine este o activitate destresanta, dar gatesc doar dulciuri. Cand eram mica visam ca parintii sa ma uite inchisa intr-o cofetarie si pana dimineata sa mananc in nestire”, afirma managerul adaugand ca daca in copilarie ii placeau toate prajiturile cu vanilie, acum le prefera pe cele cu ciocolata.

Nu vrea sa isi deschida o cofetarie, pentru ca nu ar vrea sa isi transforme “o mare bucurie intr-un business cu profit ori pierderi”. Plus ca ar trebui sa aiba angajati, aprobari.

“Imi place sa le fac in momentele mele de liniste, sa cantaresc ingredintele, sa le pregatesc, sa le pun in cuptor. Cu mintea de acum zic ca nu o sa fac asta, dar am zis de atatea ori ca nu voi face un anumit lucru si a trebuit sa-l fac, ca s-ar putea ca peste zece ani sa stam de vorba intr-o patiserie mica. Nu stiu”, spune zambind antreprenoarea.

In schimb, ceea ce i-ar placea sa faca acum este sa aleaga un restaurant din Bucuresti si sa livreze pentru acesta cate trei prajituri in fiecare zi.

Dintre restaurantele pe care le prefera in Capitala se numara Uptown, Casa di David (unde ii place foarte mult terasa) si Aquarium..."unde au salate bune".

“Eu sunt 90% vegana si mananc salate. De cand mi-am schimbat stilul de mancat s-au micsorat optiunile, caut restaurante unde gasesc salate. Dar aproape zilnic imi comand mancare online”.

Cumpara online din perioada in care Romania nu era in lista de livrari a retailerilor internationali

De altfel, sefa Leo Burnett este unul dintre managerii care prefera sa faca cumparaturi pe internet. Isi comanda mancare, haine, carti, cafea inca de cand Romania nu era in lista de livrari a marilor retaileri internationali.

“Sunt printre pionerii cumparatului pe net. De cand a aparut internetul au fost lucruri pe care mi le doream, iar retailerii respectivi nu aveau in lista lor de livrari Romania si i-am convins sa imi trimita ce imi doream. De exemplu, pana sa se deschida Startbucks in Romania, eu imi cumparam din SUA. Sunt unul dintre primii utilizatori ai Net-a-Porter. Cand s-a deschis, toata lumea a spus ca este o prostie. Toata lumea a zis ca niciodata o femeie nu isi va cumpara branduri fara sa le atinga. Ce teapa si-au luat. Site-ul are un foarte mare succes”, explica Iordache.

Si da, i s-a intamplat sa isi greseasca si marimile, dar le returneaza in aceeasi zi “fara niciun comentariu si cost”.

“Sunt o persoana foarte curioasa, caut lucruri si gasesc metode sa le capat daca am nevoie de ele”.

Si foloseste si Kindle, si iPhone (pe langa un Nokia clasic, nu smartphone) pe langa o tableta iPad.

“Eu nu imi iau device-uri ca sa imi iau, ci ca sa imi usurez viata. Am Kindle de cand a fost disponibil pentru Romania. Am fost intre primii cumparatori si l-am luat dintr-o nevoie, imi trebuia sa inlocuiesc cele sase kilograme de carti pe care le caram in vacanta. Acum il am in poseta tot timpul, daca am zece minute, il scot si citesc. Iar tableta tine loc de laptop acasa, ma invart cu ea oriunde”, mai spune managerul Leo Burnett.

Si chiar daca ii place tehnologia, cont de Facebook nu si-a facut. Crede in relatiile “fata in fata” sau “macar voice to voice”

“Asta nu inseamna ca nu apreciez rolul pe care Facebook il are in viata noastra. Doar ca sunt un dinozaur. Poate voi descoperi la un moment la ce foloseste, ca imi da ceva ce nu am acum si poate o sa imi fac”.

Obiectiv: sa termine cel putin trei carti si sa vizioneze cel putin patru filme pe luna.

In rest, ii place foarte mult sa citeasca si sa se uite la filme. Ba chiar are si un obiectiv: sa termine trei carti si sa vizioneze cel putin patru filme pe luna.

“Citesc scriitori indieni, cambodgieni, vietnamezi, pakistanezi, americani, orice. Am cativa preferati, am citit tot ce a scris Orhan Pamuk, Erich Maria Remarque, Lionel Shriver. Am avut o perioada lunga in care am citit doar business si a fost alegere constienta si buna la vremea aceea. Dar, apoi, mi-am dat seama ca trebuie sa ma intorc in zona de beletristica. La cinema ma duc mai putin, ma uit mai mult de acasa. Aleg filme regizate de iranienzi, pakistanezi, francezi, canadieni, nordici. Sunt povesti interesante. Ma uit si la filme romanesti, iar industria de film romaneasca este foarte prolifica in ultima perioda. Noi si lucram cu o buna parte dintre regizori. Mi-a placut foarte tare “Daca vreau sa fluier, fluier”. Un film exceptional, extraordinar. Imi plac toti regizorii, Mungiu, Radu Muntean”.

Desi este un consumator de tehnologie, expertul familiei in digital este fratele ei, Stefan Iordache (45 de ani), cel alaturi de care a fondat in 1994 agentia de creatie Target Advertising, si care doi ani mai tarziu s-a afiliat la reteaua internationala Leo Burnett si a devenit Leo Burnett&Target.

“Stefan s-a dus mai mult in zona de media, digital. Eu sunt mai prezent, el mai in urmatorii 20 de ani. Uneori impartim ce trebuie sa facem si in functie de incarcare. Stefan are o expresie: impartirea e fluida. Ma sfatuiesc cu el de o mie de ori pe zi, la orice”, imi spune managerul.

“Iti dai seama unde eram daca mai aveam alti frati? Vorba lui Stefan: <<Toata industria era a noastra>>”.

O intreb daca mai are si alti frati si imi spune razand: “Iti dai seama unde eram daca mai aveam alti frati? Vorba lui Stefan: <<Toata industria era a noastra>>”.

Nu este toata industria a lor, dar nici rau nu le merge. Anul trecut au fost pe locul al doilea in topul grupurilor de comunicare in functie de cifra de afaceri, dupa un alt business lansat in familie: The Group. Businessul lansat de fratii Iordache a ajuns in 2011 la o cifra de afaceri de circa 61,2 milioane de euro (mai mult cu aproximativ cinci milioane de euro fata de 2010) si au crescut si la profitabilitatea neta, atingand 2,3 milioane de euro.

De asemenea, cele sapte agentii din grup lucreaza pentru aproximativ 100 de clienti, printre care Procter&Gamble, Bergenbier, Petrom, Samsung, Kraft Foods, H&M, Fiat, Medas sau ING.

La inceput era in Vestul Salbatic. Expatii veneau precum cautatorii de aur

Dar, la inceput, a fost total diferit.

„Era Vestul Salbatic. Am plecat de la zero si a trebuit sa ajungem acolo unde sunt toate tarile civilizate, cresterea este fantastica, extraordinara. Nimeni nu stia nimic, erau doi, trei expati care venisea aici precum cautatorii de aur din Vestul Salbatic. Am invatat de la clienti si de la reteaua Leo Burnett”.

Target Advertising s-a afiliat la reteaua Leo Burnett in 1996, la doi ani de la fondarea companiei.

„S-a intalnit o nevoie si o cerere, ei aveau nevoie de un birou in Romania, noi voiam sa intram intr-o retea internationala. Ne-au vazut, ne-au placut si ne-au dat o sansa. Si au fost super super deschisi. Atunci se deschideau birouri in tari din jur cu carti de credit. Venea un manager din strainatate si platea chiria cu cartea de credit, aducea doi oameni, le punea o sigla pe usa si asta era biroul. Noi am stat intr-un bloc cu 10 etaje in magazinul cu Optinova de la Unirii”, afirma managerul.

Cei de la Leo Burnett i-au pus sa lucreze pentru Procter&Gamble, compania cu cele mai mari bugete de publicitate la nivel mondial si despre care aproape toti oameni care lucreaza in marketing spun ca este „o Biblie in domeniu”. Au invatat ce inseamna advertisingul de la o italianca.

Am invatat abecedarul in publicitate de la o italianca. Nu stiam nimic, nimic, eram de pe alta lume

„Ne-a invatat abecedarul, cu ea mergeam la client. Nu stiam nimic, nimic, eram de pe alta lume, complet. Primul fax pe care l-am primit de la Procter&Gamble nu l-am inteles. Cuvintele pareau in engleza, erau niste substantive, verbe, dar toti termenii de marketing nu-i intelegeam mai ales ca ei aveau un intreg sistem de abrevieri. Procter (n.red Procter&Gamble) este cea mai buna scoala de marketing prin care am trecut si eu si colegii mei. Toti care au trecut prin Procter sunt super profesionisti", mai spune managerul Leo Burnett.

Era o perioada in care toata lumea invata de toate si in care facea orice. Oameni de creatie erau toti cei care stiau sa deseneze sau stiau un soft, iar spoturile erau facute de regizori abia iesiti de pe bancile scolii.

Nu trebuie sa fii creativ ca sa ai idei. Trebuie doar sa fii deschis la ce este in jur, sa mai citesti

O intreb daca se implica in crearea campaniilor pentru clientii pentru care lucreaza grupul si imi spune ca participa la intalniri.

„Eu nu sunt o persoana creativa, am o minte riguroasa, oamenii care sunt rigurosi nu au creativitatea pe care o astepata clientii, vad lucruri, fac legaturi, nu este o creativitate de spoturi. Dar idei aveam cu totii. Nu trebuie sa fii creativ ca sa ai idei. Trebuie doar sa fii deschis la ce este in jur, sa mai citesti. Dar atunci ideile erau proaste, erau vai de mama lor...acum cand ne uitam la ele radem. Pe cand acum nu sunt convinsa ca peste zece ani o sa ni se para ca ideile de azi sunt proaste. Dar cred ca o sa ni se para din mileniul trecut. Ne uitam la campanii de anul trecut si ne dam seama ca astazi le-am face complet altfel".

Probabil multi sa intreaba de ce a fondat un business in publicitate daca nu stia domeniul, daca nu lucrase intr-o afacere asemanatoare si nici studiase comunicarea. Pentru ca, Ioana Iordache (48 de ani) a studiat hidroenergetica la Politehnica, in timp ce fratele ei, Stefan (45 de ani) a studiat cativa ani la Facultatea de Constructii in Bucuresti, dupa care a absolvit cursuri de design vestimentar la Iasi.

Insa, dupa terminarea facultatii, Ioana Iordache s-a inscris in prima serie de cursuri de EMBA organizate la ASEBUSS. In acea perioada a realizat planuri de afaceri si a intalnit antreprenori si s-a gandit sa incerce sa isi faca proprul business.

L-am intrebat pe Stefan: <<Vrei sa vii cu mine>>?. Eram ingrozita sa pornesc afacerea singura

“L-am intrebat pe Stefan: <<Vrei sa vii cu mine>>? Pentru ca eu eram ingrozita sa pornesc afacerea singura. Mi se parea ca stiu sa fac, invatasem sa fac planuri de afaceri, partea financiara, intalnisem oameni. Dar eram varza. Si am ales publicitatea pentru ca piata era suficient de mare si nu aveai neaparat nevoie de capital. Aveai nevoie de un sediu, ceva relatii in media si foarte multa energie. Eram ingroziti, nu stiam nimic, nimic. Am pornit si eu si Stefanica cu o etica de munca sanatoasa: ca orice faci, sa faci cu maxima disciplina si responsabilitate. Noi suntem bureti de cunostinte, vream sa invatam orice despre orice fel. Si amandoi suntem foarte buni in a exploata oportunitatile. Pentru ca toti oamenii au oportunitati non-stop, dar nu toti le vad si nu toti le folosesc la maxim”, povesteste Iordache.

Citeste si:

Primii sapte ani de la fondarea agentiei au fost cu multa munca...de fapt fara niciun concediu.

„Era un haos fara margini, cu multa energie consumata cu rezultatele mici, mici. Non-stop aveam esecuri, nu stiu de unde am avut energie. Cu mintea si energia pe care le avem acum, nu cred ca ne-ar mai iesi. Desi Stefan zice ca are o energie de poate rupe munti...dar nu mai are nici el asa o energie. Si a contat ca ne-am inconjurat de oameni care aveau si au acelasi sistem de valori. Ne-am luat o secretara din primele zile si un account manager cu care am lucrat un an si jumatate, doi. Acum are o cariera foarte frumoasa in banking”.

Scriam in paragrafele de mai sus ca Leo Burnett a crescut anul trecut atat in privinta cifrei de afaceri, cat si a profitabilitatii.

Insa indicatorul care a scazut este cel al numarului de angajati, grupul avand in anul anterior un numar mediu de 110 salariati fata de aproape 160 in urma cu doi ani, conform Ministerului de Finante.

De altfel, Ioane Iordache spune ca cele mai dure momente din criza au fost cele in care a trebuie sa renunte la oameni, mai ales ca s-a intalnit personal cu cei care paraseau agentiile din grup.

Si, chiar daca de-a lungul timpului a trebuit renunte la oameni sau unii au plecat pentru ca au vrut sa lucreze pentru alte provocari/domenii, alti oameni,clienti sau alti bani, in companie inca sunt oameni “vechi” de 15 ani.

Printre acestia se numara contabila companiei, un specialist in BTL si doamna Gabi, doamna care gateste pentru angajatii companiei si care le pregateste toate petrecerile.

“De curand am avut petrecerea prin care am aniversat 18 ani de la fondarea agentiei de creatie. A fost super emotionant. Mai toti oamenii daca nu lucreaza in advertisaing pe pozitii de top, atunci lucreaza in marketing in pozitii de top. Toti care au trecut prin companie au o cariera frumoasa”.

Acum foarte multi devin antreprenori pentru ca au experienta intr-un anumit domeniu si nu mai vor sa lucreze pentru altii, vor sa isi transforme propriile pasiuni in afaceri sau, pur si simplu, vor sa faca mai multi bani.

Antreprenoriat in comunism: Intr-un an am vandut martisoare de 35.000 de lei. O Dacie era 70.000

“Noi am lucrat mereu bine impreuna, am facut antreprenoriat din vremea comunista, faceam martisoare, croitorie si scoateam bani de buzunar. Bunica era croitoreasca ai am invatat de la ea. Eu faceam rochii de seara, Stefan rochii pentru elevele de clasa a 12-a, facea paltoane, era foarte talentat. El era bun la a dezvolta procese. De exemplu, eu am inceput cu martisoarele, dar faceam fiecare martisor cap coada. El a zis sa le facem operatie cu operatie, pentru ca daca facem de 100 de ori acelasi lucru, ies mai repede. Intr-un an am vandut de 35.000 de lei…iar o Dacie costa 70.000 de lei. Le-am facut in doua saptamani, le-am vandut foarte ieftin si in doua zile am facut 35.000 de lei. Ne-am impartit banii si am plecat sa-I cheltuim”.

Si-au cumparat haine, parfumuri, au mers sa manance la restaurant.

Banii trebuie sa circule. Rapid

“Mereu ne-am uitat la bani ca la o modalitate de an ne satisfice niste dorinte. Banii trebuie sa circule. Rapid. Si pentru ca se terminau repede, trebuia sa facem mereu altii pentru voiam sa mancam bine, eu visam la parfumuri si creme care nu se gaseau. Voiam cafea, nu voiam sa beau naut. Cafeaua era scumpa, un kilogram era cat jumatate din salariul mamei”, spune Iordache adaugand ca tatul sau era inginer si mama proiectanta.

Dar antreprenoriatul a fost un lucru pe care l-a invatat in familie. Pentru ca pe vremea comunistilor mama ei facea ceea ce noi acum numim bartere, adica strangea benzina si primea la schimb alimente.

Si, chiar si acum, Ioana Iordache continua sa stramteze sau scurteze haine, sa coasa nasturi "pentru ca este destresant, este o activitate repetitiva si o alta forma de mediare...cum este cititutul".

Cand o auzi vorbind despre relatia pe care o are cu fratele ei, pe care uneori il alinta cu diminutivul “Stefanica”, nu poti sa nu te intrebi si sa nu o intrebi daca nu se mai si cearta cu fratele ei. Sau daca atunci cand erau mici certurile nu ajungeau…ceva mai rau.

“Ne-am batut pana ne-au iesit ochii din cap cand eram mici, pana foarte tarziu. Dar colaboram extrem de bine cand aveam un interes comun. Amandoi ne doream lucruri, pe care parintii nu ni le-au puterau oferi si am hotarat sa facem bani impreuna. Si din secunda aceea am facut o echipa perfecta”, spune managerul Leo Burnett.

Au personalitati diferite, accepta ca fiecare se pricepe la altceva si niciodata nu calca unul pe teritoriul celuilalt.

Stagneaza sau cresc cu pana in 10% anul acest. Orice cutremur cat de mic din zona politica te afecteaza

“Oricat de tare ne-am certa pentru ca avem pareri diferite, peste cinci minute- cand intram in urmatorului proiect- nu avem resentimente. Ne admiram si ne respectam. In timp, diferentele de opinie pot sa manance dintr-o relatie. Oameni care au lucrat bine la inceput, dar care ajung sa nu se mai inteleaga pentru ca au avut pareri diferite. Noi din discutii progresam. Avem aceeasi etica de munca, acelasi sistem de valori si pentru noi banii nu sunt un mijloc, nu am pornit niciodata cu gandul sa facem bani, ci doar sa fim noi multumiti cu ce facem.

Iar legat de bani…acum isi permite sa isi cumpere ce isi doreste, dar compania pe care o conduce trebuie sa continue sa creasca astfel incat si angajatii ei sa isi poata cumpara ce isi doresc. Leo Burnett Romania are in jur de 170 de salariati in prezent, conform datelor oferite de oficialii grupului.

„Anul acesta ne asteptam sa fim in linie cu anul trecut. S-ar putea sa fie o crestere mica, de pana in 10%. Asta s-a intamplat pana in T3. Pentru ca ultimul trimestru poate duce lucrurile in sus semnificativ. Se castiga pitchuri, se maresc bugete. Pe vremuri, estimarile se intamplau sau revizuiam putin. Acum nu mai e asa. Cine ar fi putut lua in calcul zona politica, lunile de scandal din vara. Te afecteaza. Clientii din multinationale sunt circumspecti, sunt investitori care decid sa nu mai intre in Romania sau nu cu sumele cu care voiau sa intre. Noua nu ni s-a intamplat, dar stiu agentii in care s-a intamplat asta. Stiu agentii de PR, creatie care au pierdut clienti in ultimele luni pentru ca s-au retras clientii. Orice cutremur cat de mic din zona politica te afecteaza”.

Anul trecut, grupul Leo Burnett a avut o cifra de afaceri de 61,2 milioane de euro si un profit net de 2,3 milioane de euro.

Mi-as fi dorit foarte tare sa fiu extrovertita pana la un punct. Acum, sunt OK asa cum sunt

Desi are 18 ani de experienta de business, spune ca nu ar da niciun sfat nimanui care ar vrea sa se apuce de afaceri…pentru ca greselile pe care le-a facut au ajutat-o.

“Greselile au fost facute la timpul lor in niste conjucturi. Nu cred ca exista perfectiune, oameni care nu gresesc. Si e bine sa gresim, ca, altfel, ni s-ar sui la cap repede. Cand am serbat 18 ani le-am zis angajatilor si fostilor angajati ca am gresit la fel de mult pe cat am avut succes. Nu as schimba nimic, as dori oricui sa aiba succesul nostru. E bine sa gresesti”.

Recunoaste ca de multe ori i-a fost greu. Ba chiar, imi spune ca daca ar fi jurnalist ar intreba-o pe Ioana Iordache daca ar mai fi devenit antreprenor daca ar fi stiu cat de greu a fost?

Si raspunde ca da.

“As repeta, pentru ca imi place unde am ajuns. De ce a fost greu? Pentru ca eu sunt o persoana introvertita si sunt foarte putin oameni in business, la nivel de management, care sunt introvertiti. Pentru introvertiti lucrurile sunt mai complicate din multe puncte de vedere. Mi-as fi dorit foarte tare sa fiu extrovertita pana la un punct. De la un punct incolo, nu mi-am mai dorit. Sunt OK asa cum sunt. Dar nu a fost simplu sa fii introvertit intr-o lume extrovertita”.

Mai spune ca intr-o lume de extrovertiti, ea si fratele ei au incercat sa isi pastreze “o doza de umilinta”.

Publicitatea- o lume de aroganti

„Avem putere sa recunoastem ca suntem departe de a fi grozavi si ca pe langa noi sunt foarte multi oameni destepti de la care putem invata. In publicitate nu prea sunt astfel de oameni, pentru ca suntem o rasa de aroganti. Cresterea asta peste noapte, in care oameni de pe bancile scolii au devenit in unu, doi ani directori de department nu a facut deloc bine, ne-am luat nasul la purtare nemeritat. Ni se pare ca suntem mai destepti decat clientii, ca detinem noi adevarul si nu este asa. Pentru ca noi vedem lucrurile dintr-un unghi si ni se pare ca acela este cel mai important. Comunicarea este importanta, dar in marketing sunt un milion de alte lucruri importante”.

Insa pentru ca se spune despre publicitate ca este cool, in domeniu lucreaza multi tineri, media de varsta fiind undeva la 27-30 de ani.

„Poate ca oamenii din publicitate sunt mai aroganti pentru ca sunt mai tineri, ii spun Ioanei Iordache.

„Tineretea are doza ei de aroganta, dar cred ca are legatura cu rasfatul prin care a trecut industria noastra. Am fost extrem de rasfatati si inca suntem. Am fost in luminile rampei, toata lumea s-a uitat la noi de jos in sus, sa lucrezi in publicitate era ceva laudabil, veniturile erau decente si mai mult decat decente. Acum se angajeaza mult mai putin si mult mai riguros decat se facea vreodata si, cu siguranta, cei recrutati nu sunt aroganti pentru ca ii angajam pentru performanta si nu pentru atitudine. Plus toate testele pe care le dam acum ne ajuta sa
luam decizia corecta. Inainte le luam mai mult din stomac. Inainte ne dublam businessul intr-un an si nu aveam incotro. Trebuia sa luam oameni si avem intrebari din genul: <<Dar cam cat se lucreaza? Ca la cinci vreau sa plec. Si in afara de salariu si vacanta, ce mai primesc?>> Si intrebam: <<Dar nu ai vrea sa discutam mai intai despre ce oferi tu? Nu vrei sa ne convingi?>>

Poveste cu si despre Dumnezeu.

Pentru ca mi-a povestit despre faptul ca atunci cand merge se gandeste uneori la un fir care face legatura cu cerul, o intreb ce i-ar spune lui Dumnezeu daca l-ar intalni.

“Multumesc ca sunt aici. Multumesc pentru oportunitatea asta, Doamne, cred ca am facut ceva cu ea. Asa i-as zice”, imi spune emotionata, adaugand ca nu se astepta la o astfel de intrebare.

Si imi mai spune o poveste.

“Noi tot cerem, devenim religiosi in situatii dificile ca atunci trebuie sa ne salveze cineva, o entitate cum s-ar numi ea. O matusa mi-a spus ca la un moment dat se ruga seara de seara pentru ca nu avea copii: <<Doamne, Te rog frumos, da-mi un copil, pentru ca daca imi dai un copil o sa fac, o sa dreg>>. Si, la un moment dat, a deschis Biblia si primul paragraf pe care l-a vazut a fost : “Nu-I cere Domnului ce nu iti da. Ca stie El ce iti da”. Nu a mai gasit niciodata paragraful acela si din secunda aia nu s-a mai rugat. A zis: <<Doamne, da-mi ce crezi Tu ca mi-ar fi bine.>>Si a avut si copii si totul a fost OK. Si de aceea eu nu cer nimic. Zic: Doamne, multumesc!”, afirma Ioana Iordache.

Nota de plata: Restaurantul Uptown

Penne quatro formaggio - 36 lei
Salata Cioban - 16 lei
Espresso - 10 lei
Apa plata - 9 lei
Coca-Cola - 10 lei
Limonada (doua): 26 lei
Total - 107 lei

Fotografiile au fost realizate de Mircea Dragos (fotografii-profesionale.ro)

@Wall-Street Lunch este un feature editorial deja traditional: interviuri inedite acordate jurnalistilor nostri de catre cei mai reprezentativi oameni din businessul romanesc, intr-un cadru informal si relaxat.