Pasul 1: Politica banilor ieftini a lui Greenspan
Colapsul sistemului financiar din 2008 este descris ca un 9/11 economic pentru Statele Unite, dar pe cat de ironic suna, originile crizei din 2008 pot fi descoperite, in parte, tocmai in raspunsul autoritatilor si politica monetara adoptata in urma atentatelor teroriste din 11 septembrie 2001, potrivit unei retrospective realizate de CNBC.In zilele care au urmat atentatelor teroriste, cel mai longeviv presedinte al Rezervei Federale, Alan Greenspan, se temea ca tragedia se va rasfrange si asupra economiei, care era deja in recesiune dupa spargerea balonului speculativ al firmelor din sectorul informatic, asa-numitele dotcom-uri.
Astfel, in 17 septembrie, la mai putin de o saptamana dupa atentatele teroriste, Fed a inceput o serie de reduceri a dobanzilor, care a continuat pana in iunie 2003.
“Nu mi se pare niciodata exagerata prudenta in banking, mai ales in perioadele de pierdere a judecatii lucide, cum a fost in 2001”, a declarat, pentru Wall-Street.ro, consultantul financiar Bogdan Baltazar.
Criticii lui Greenspan considera ca el este principalul vinovat pentru boom-ul imobiliar care a urmat si chiar pentru criza financiara din 2008, in contextul in care a tinut dobanzile prea jos pentru prea mult timp.
“Fed a redus dobanda, dar dupa un timp putea sa o ridice. Totusi, nu acea masura a Fed a creat criza financiara; este o explicatie partiala. Sistemul de intermediere financiara deraiase de mult timp", a explicat Daniel Daianu.
Vezi in slide-ul urmator cum s-a format bula imobiliara.
Pasul 2: Se naste marea bula imobiliara
Politica "banilor ieftini" care a precedat atentatele a dat nastere unei cereri puternice pentru credite ipotecare, imprumuturi pentru achizitia de automobile si alte tipuri de credite. Visul american de a detine o casa devenise realitate, iar cumparatorii nu au stat prea mult pe ganduri si au invadat piata."Deciziile pe termen scurt ale Fed, imediat dupa atentate, si-au indeplinit scopul. Amplificarea derapajelor a fost sporita de aplicarea aceleiasi filozofii si dupa stabilizarea pietelor si refacerea mecanismelor financiare", a declarat, pentru Wall-Street, analistul economic Lucian Isar.
Mai mult, presedintele Bush considera inceputul acestei bule speculative un simbol al succesului economiei si indemna agentiile guvernamentale si creditorii privati sa gaseasca noi moduri prin care sa ii ajute pe americanii de rand sa cumpere o casa.
Pe masura ce bula imobiliara se umfla si concurenta dintre institutiile financiare devenea acerba, conditiile de creditare au coborat, pentru a-si permite o casa chiar si americanii de rand cu venituri mici si un istoric de rambursare a imprumuturilor mai prost. Au aparut astfel creditele subprime, adica de o calitate indoielnica.
Mai mult, prin ingeniozitatea bancherilor de pe Wall Street, ipotecile au devenit adevarate masinarii de facut bani, prin colectarea acestora intr-un "pool", impartirea intregului format astfel in transe si vanzarea acestor "felii" sub forma unor produse structurate. Procesul s-a numit securitizare.
In teorie, aceasta inovatie era relativ sigura atata timp cat proprietarii de case isi plateau lunar ratele la ipoteci. Practica avea totusi sa fie complet diferita de teorie.
Sursa foto: www.freedigitalphotos.net
Pasul 3: Sunt trase primele semnale de alarma
Pe masura ce bula imobiliara s-a umflat, putine autoritati au observat pericolul si daca au facut-o au inchis ochii. Chiar si presedintele Federal Reserve, Alan Greenspan, a recunoscut intr-o sedinta a bancii centrale din 2002 ca “boom-ul extraordinar al pietei imobiliare nu poate continua la nesfarsit”.Mai mult, in 2005, Greenspan a semnalat din nou efervescenta din piata constructiilor de case, cel putin in anumite zone din Statele Unite, dar a refuzat sa considere aceasta bula o amenintare serioasa pentru economie.
Totodata, la inceputul lui 2002, au aparut si primele semnale de alarma din industria ipotecara. Sheila Bair, care a lucrat la Trezorerie, si Ned Gramlich, un guvernator al Rezervei Federale, au atentionat ca jumatate din ipoteci erau indoielnice, asa-zisul sector subprime, si erau facute de institutii non-bancare slab reglementate.
“Fed nu a avut niciun rol in inventarea de produse financiare toxice. In schimb, eu as blama Federal Reserve nu pentru politica banilor ieftini, ci pentru ca a inchis ochii la aparitia sectorului bancar secundar (shadow banking sector) si, mai mult, a salutat inovatiile financiare”, a spus, pentru Wall-Street.ro, economistul Daniel Daianu.
El a adaugat ca securitizarea a avut si valentele ei pozitive, dar criza din 2008 a fost provocata de un “abuz de securitizare”, deoarece au fost create instrumente nocive si plasamente erau facute in produse fara valoare.
Pasul 4: Piata imobiliara isi incepe declinul
La inceputul lui 2006, explozia nemaintalnita din piata imobiliara americana ajungea la o fundatura. Bula nu ajunsese inca sa se sparga dar incepuse sa se dezumfle. Simptomele erau clare: preturile medii ale locuintelor scadeau de la un trimestru la altul.In plus, creditul devenise mai greu de accesat, ceea ce ingreuna si mai mult piata constructiilor. Inasprirea conditiilor de imprumut a impins dobanzile in sus.
In acelasi timp, multe dintre produsele ipotecare concepute special pentru a ajuta clientii sa isi ia o casa mai usor s-au intors impotriva acestora. De asemenea, proprietarii de case care se asteptau sa-si refinanteze creditul, afacere care devenise deja un sport national in SUA, au inceput sa aiba probleme. Multi au fost socati de ratele lunare mai mari, mai ales ca unele imprumuturi aveau dobanzi ajustabile.
Pusi in fata unor rate mult mai mari, proprietarii de case aveau trei optiuni, dar niciuna nu era rezonabila. In primul rand puteau sa vanda casa, sa scape de povara ratelor, dar probabil ca marcau o pierdere, intrucat preturile erau in picaj. De asemenea, clientii mai puteau renegocia cu bancile sau puteau alege sa nu isi mai plateasca ratele, ceea ce ducea in cele din urma la executarea silita a respectivului proprietar.
Pana la mijlocul lui 2006, valul in crestere de incetari de plata (a ratelor la ipoteci - n.r.) a proliferat in sistemul bancar asa-numitele active toxice, in contextul in care nu numai bancile dar si investitorii privati achizitionasera produsele structurate care aveau la baza aceste ipoteci.
Pasul 5: Bancile apasa butonul de panica
Efectele problemelor din piata imobiliara au lovit in 2007 si Wall Street-ul, mai ales firmele care investisera puternic in ipotecile subprime. Colapsul a doua fonduri de investitii ale Bear Stearns in iunie 2007 a marcat inceputul panicii in randul investitorilor institutionali, inclusiv in randul bancilor de investitii sau fonduri suverane.Apetitul nepotolit al acestora pentru produsele ipotecare securitizate avea sa ajunga la un tragic sfarsit.
In iulie 2007, la trei saptamani dupa ce fondurile Bear Stearns au dat faliment, Standard & Poor’s a taiat ratingul mai multor produse financiare garantate de ipoteci, ceea ce reprezinta o dovada clara ca agentiile de evaluare au esuat in a proteja investitorii de riscurile acestor investitii.
Totusi, piata de actiuni continua sa urce la noi maxime in vara lui 2007, in conditiile in care problemele ipotecare nu iesisera inca la suprafata si nu faceam prima pagina a marilor publicatii. "Subprime" nu era inca un cuvant cunoscut de oamenii de rand, dar avea sa devina.
In august, dezastrul din sectorul ipotecar face prima victima importanta, Countrywide, cel mai mare creditor din SUA. Banca primeste o injectie de capital de la Bank of America (BofA) pentru a evita falimentul. Ulterior, in ianuarie 2008, Countrywide este cumparata de BofA, intrucat problemele din bilantul bancii generate de activele toxice nu au putut fi rezolvate.
Surprinzator, in octombrie 2007, indicele Dow Jones urca in premiera peste 14.000 de puncte si avea sa treaca inca un an pana cand va nota un alt record, cea mai mare cadere intr-o singura zi.
Pasul 6: Colapsul sistemului financiar
Inca de la inceputul lui 2008, nesiguranta se instalase in piete, iar in colimator avea sa intre un nume greu de pe Wall Street, Bear Stearns. Criza a inaintat cu o asemenea repeziciune incat in doar cateva zile Bear Stearns avea sa fie preluata de JPMorgan, in pofida eforturilor facute de autoritati pentru a preveni colapsul firmei.Cuvantul de ordine pe Bursa era panica, investitorii incercand sa scape de orice companie care avea expuneri mari la piata ipotecilor subprime. Bear Stearns a fost prima banca de investitii care a incasat din plin socul crizei financiare, fiind vanduta in cele din urma cu 10 dolari pe actiune, dupa ce la maximele din 2007 se tranzactiona la 171 dolari/titlu.
Pretul derizoriu la care a fost preluata Bear Stearns indica faptul ca niciun potential cumparator nu s-ar fi atins de o banca cu un bilant ingreunat de active toxice, decat daca ii era oferit un discount considerabil.
De asemenea, nici bancile comerciale nu au scapat de obsesia investitorilor pentru active toxice, Washington Mutual luptandu-se sa scape de faliment prin consolidarea operatiunilor ipotecare, inchiderea de sucursale si concedierea a mii de angajati.
Pe masura ce criza financiara s-a extins, devenind globala, aveau sa intre in faliment sau sa fie nationalizate alte nume mari: Lehman Brothers, Merrill Lynch sau AIG.
Pasul 7: Economia mondiala intra in recesiune
Colapsul pietei ipotecare din Statele Unite si a produselor financiare care aveau ca activ suport ipotecile a dat nastere celei mai mari crize financiare de la Marea Depresiune pana in prezent, cu ramificatii economice, sociale si politice extrem de complexe.Milioane de muncitori din toate industriile si-au pierdut locurile de munca, iar sentimentul de prosperitate pe care foarte multi americani il aveau s-a spulberat.
Climaxul crizei avea sa aiba loc in septembrie-octombrie 2008, cand agentiile gigant din piata ipotecara, Fannie Mae si Freddie Mac, au fost salvate de catre stat, iar la scurt timp colosul asigurarilor AIG avea sa fie nationalizat. Vinovate sunt din nou activele toxice din bilanturile nenumaratelor institutii financiare.
Tentaculele activelor toxice au adus economia globala in recesiune, in primul rand din cauza neincrederii care se instalase in piete. La sfarsitul lui 2008 era la cote maxime.
Investitorii si bancile pornisera o vanatoare de vrajitoare in cautarea activelor toxice din bilanturile institutiilor financiare din toata lumea. Piata de credit a inghetat, in contextul in care neincrederea facea bancile sa nu se mai imprumute intre ele si cu atat mai putin sa crediteze firmele sau persoanele fizice.
In piata de actiuni, indicele Dow Jones a inregistrat in 29 septembrie un plonjon istoric, de 778 puncte, in contextul in care Congresul a respins un plan de salvare a sistemului financiar de 700 miliarde dolari, care viza cumpararea de catre stat a activelor toxice.
In cele din urma planul a trecut de legislativul SUA si a putut sa degreveze temerile care paralizasera sistemul financiar. De asemenea, Federal Reserve a coborat dobanzile aproape de 0, pentru a resuscita creditarea.
Masa monetara a crescut in urma acestor masuri cu circa 1.000 miliarde dolari, ceea ce este o schimbare cu 180 de grade fata de politica anti-inflationista a Fed de pana in 2008, potrivit analizei CNBC.
