Jocurile video pornesc de la o pasiune pentru mai toți iubitorii de gaming, care se apucă de la vârste fragede să joace Counter Strike, League of Legends (LOL) sau DOTA din propriile lor dormitoare sau sufragerii. Printre împușcăturile intense care lasă adesea urme uzate pe joystick-uri sau tastaturi, se aud pe fundal mamele care îi cheamă la masă pe băieți și care le reamintesc adesea că iar pierd vremea cu jocurile „pe calculator”.

„Am început să mă joc pe calculator în jurul vârstei de 11 ani datorită unui prieten la care eram în vizită și care mi-a arătat Counter-Strike 1.6, unul dintre cele mai populare jocuri din acea perioadă. Era un nou mod prin care îmi petreceam timpul alături de prieteni”, spune Andrei Croitoru, care acum are 19 ani și este student la cibernetică economică, în cadrul Academiei de Studii Economice din București.

În comunitățile de gameri, amatorii se laudă cu ani de zile de muncă la jocurile lor preferate și cu scoruri fabuloase. Pentru unii, anii în care s-au jucat intens vin și cu recompense. Una din cele mai bune vești pentru aceștia, de la mijlocul acestei veri a fost că jocurile video, sau mai exact competițiile de jocuri electronice, vor fi recunoscute ca sport și în România. Anunțul a fost făcut de reprezentanții Guvernului, în cadrul Esports Summit Bucharest care au transmis că jucătorii şi cluburile de esports (jocuri electronice) din România vor primi acelaşi statut ca cel al sportivilor şi cluburilor profesioniste tradiţionale.

Citiți și Un turneu de jocuri electronice ar putea să aducă României mai multi bani decât EURO 2020

Decizia este una încurajatoare pentru tinerii pasionați de jocuri care au acum un motiv în plus să facă pași concreți către o carieră în acest domeniu. Unele instituții de învățământ universitar au sesizat deja această oportunitate pentru tineri și și-au creat propriile echipe în cadrul facultăților pentru a-și susține și pentru a-și încuraja studenții să facă performanțe și în afara activității curriculare. Un exemplu în acest sens este și Academia de Studii Economice din București, care are mai multe echipe de esports, printre care și una de League of Legends, unul dintre cele mai populare jocuri din România.

Wall-Street.ro a stat de vorbă cu Rafael Iozu, manager al echipelor de esports din cadrul ASE București pentru a vedea cum a ajuns instituția să creeze aceste echipe, dar și cât de important este pentru studenți să facă parte din astfel de proiecte extracurriculare și să fie susținuți de mediul academic în domeniile spre care au înclinații sau sunt pasionați.

Inițiativa de a crea echipe de esports a pornit tocmai din partea cadrului administrativ al Universității, mai exact de la directorul clubului ce vede esports viitorul competițiilor, creând astfel și o activitate de timp liber pentru studenții Academiei. Așa că am început să căutăm printre studenți pasionați de gaming, pe care să îi formăm în jucători profesioniști la Clubul Sportiv Universitar A.S.E. București.

Rafael Iozu (foto), manager al echipelor de esports din cadrul ASE București

Rafael Iozu

Rafael Iozu își amintește că primii pași concreți în dezvoltarea Clubului au fost făcuți pe 1 decembrie 2020, când a fost creat serverul de Discord dedicat echipei. În aceeași perioadă s-a înființat și prima echipă de League of Legends, unul din cele mai populare jocuri de strategie, axat pe jocul în echipă, în cadrul căruia două echipe formate din cinci campioni se înfruntă pentru a distruge baza inamică. Pentru că erau deja doritori în rândul studenților, a fost mai ușor să pornească totul.

„În prezent, avem 17 jucători de League of Legends împărțiți în 3 echipe. Per total, avem echipe de jucători pentru jocurile competitive, de tipul League of Legends, Dota2, CS:GO, Valorant, Rocket League și încercăm să ne extindem și către altele ca Hearthstone, și altele pentru care se organizează competiții în România și ținem cont și de preferințele studenților”, a mai precizat managerul echipelor de esports din cadrul ASE București.

Fiecare echipă are și un antrenor care în general este ales din unul din jucători. În cazul echipelor de LOL, antrenor este unul dintre jucătorii care lua inițiativa de fiecare dată în meciuri și care era susținut să-și dezvolte competențele în această zonă.

Echipa de LOL din cadrul Clubului Sportiv Universitar ASE București. Sursa foto: Facebook / CSU ASE

esports ASEClubul Sportiv Universitar ASE București recrutează și fete din data de 10 iunie 2021. Sursa foto: Facebook / CSU ASE

„Învățăm împreună, asta e cel mai important pentru noi să existe disponibilitate și oportunitate pentru a crește. În ceea ce privește antrenamentele, din cauza situației speciale generate de pandemie, ne-am antrenat mai mult de acasă, doar după ce măsurile s-au relaxat am putut lucra într-un spațiu din Universitate. Acum că echipele devin tot mai numeroase sperăm să ne mutăm într-un spațiu mai mare şi să ne formăm propria noastră sală de gaming”, mai spune Rafael Iozu.

Cum pot jocurile să aducă mai multe locuri de muncă la nivel local

Prin recunoașterea practicării jocurilor electronice ca sport național, România deschide oficial ușa pasionaților de gaming către o carieră în această industrie. O astfel de lege nu poate să aibă decât avantaje, spune Rafael Iozu. Recunoașterea esports-ului la nivel național era așteptată deja de mulți ani, iar punerea sa în practică va genera noi locuri de muncă.

Citeste si:

    „Majoritatea oamenilor consideră că singura carieră în esports este cea de jucător profesionist, însă putem vorbi și despre alte locuri de muncă cum ar fi în management, comentator (caster), antrenor la echipe, marketing, agenți pentru jucători, coordonatori de social media, planificatori de evenimente, chiar și avocați. Fiind un domeniu nou, va fi nevoie de absolut tot ce a existat și până acum în alte industrii.

    Odată cu reglementarea domeniului, jucătorii vor fi văzuți cu alți ochi, nu va mai fi acea impresie că jocurile pe calculator sunt o pierdere de vreme și, în sfârșit, o vom privi ca pe o alegere validă pentru o carieră”, spune managerul.

    Reglementarea domeniului conferă o legitimitate jucătorilor, care vor începe să fie priviți cu alți ochi și nu va mai crea acea impresie că jocurile pe calculator sunt o pierdere de vreme, ci dimpotrivă, pot fi o alegere validă pentru o carieră. Rafael se declară optimist și este de părere că în viitor, tot mai multe cluburi sportive își vor crea propriile echipe de esports, așa cum se întâmplă deja peste hotare.

    Citeste si:

      „Cred că este o idee foarte bună, fiind o modificare mult așteptată. După ce această modificare va avea loc, jucătorii și organizatiile vor avea posibilitatea să lege mult mai ușor parteneriate. Aceasta schimbare îmi va da posibilitatea să-mi dezvolt o carieră în această industrie și mă va ajuta să scap de impresia că timpul petrecut în fața calculatorului este o pierdere de vreme (...) Personal, m-am simțit entuziasmat pentru că acum pot deveni jucător profesionist, am un motiv pentru care să mă joc și simt că eforturile pe care le depun nu sunt în zadar”, este de părere Andrei Croitoru (foto), care e parte din echipa de esports de la ASE.

      Andrei Croitoru

      Ce ar presupune o carieră de e-gaming în România

      Deocamdată este dificil de estimat cum ar putea arăta o carieră în esport în România, ne explică Rafael Iozu. În principal, o carieră în gaming este determinată de frecvența antrenamentelor, dar și de seriozitatea și devotamentul jucătorilor. Pentru a putea promova profesional în acest domeniu e nevoie și de o echipă serioasă lângă care să evoluezi, într-un mediu în care să te poți pregăti.

      „Sunt puține organizații care să îți ofere posibilitatea de a simți ce înseamnă cu adevărat esports-ul. Nu putem vorbi încă despre o carieră deoarece puține persoane reușesc să facă acest lucru combinând esports-ul cu social media sau platformele de streaming. Acest lucru se îmbină cel mai bine și cam asta este formula cu care mulți jucători profesioniști au reușit să se dezvolte, fiind creatori de conținut”, spune managerul echipelor de esports din cadrul ASE București - Academia de Studii Economice din București.

      În ceea ce privește salariilor unor jucători profesioniști, nu se poate vorbi deocamdată de cifre concrete. Jucătorii profesioniști pot ajunge la câștiguri foarte mari în funcție de competițiile la care participă și de alte activități pe care le au în paralel, cum este exemplul sponsorizările din platformele de streaming sau YouTube.

      Rafael Iozu spune că pentru un jucător de League of Legends, singurul venit pe care îl poate face în România este în urma campionatului Digital Crusade, al cărui premiu se ridică la 10.000 de euro. Totodată, există și platformele de tipul FACEIT, Challengermode sau Battlefy care organizează competiții, plus alte concursuri internaționale mai mici la care pot participa și românii, dar unde câștigurile sunt reduse. Unele se învârt jurul valorii de 300 de euro pe lună și asta pentru că majoritatea competițiilor sunt organizate zilnic.

      De menționat însă că jucătorii profesioniști de top ajung să câștige sume de ordinul milioanelor de dolari. Danezul Johan “N0tail” Sundstein este în prezent cel mai bogat jucător de eSports din lume, cu aproape 7 mil. dolari câștigați din competițiile la care a participat. La aceasta sumă se adaugă însă și salariile de la echipele pentru care acesta a jucat, salarii care nu sunt făcute publice.

      În afară există salarii pentru jucătorii profesioniști și alte câștiguri la anumite intervale de timp, dar nu se pot da cifre concrete. Mulți jucători preferă să nu spună ce salarii au sau cât câștigă din diferite sponsorizări, dar la o simplă căutare pe internet se poate observa că cei mai buni 100 de jucători internaționali au câștigat milioane de euro.

      Rafael Iozu

      În noiembrie 2020, datele dintr-un studiu prezentat de RGDA (Asociația Dezvoltatorilor de Jocuri Video din România) arătau că în țara noastră există 7,9 milioane de români care se joacă jocuri video pe smartphone-uri, PC-uri, console sau tablete. Creatorii de jocuri video din România au obținut, cumulat o cifră de afaceri de peste 200 de milioane de euro în 2019, fiind o creștere de 14,65% față de anul anterior.

      Sursa foto: Shutterstock

      Abonează-te pe

      Calculator Salariu: Află câți bani primești în mână în funcție de salariul brut »

      Despre autor
      Raluca Juncu
      Raluca este unul din reprezentanții entuziaști și curioși ai generației Millennials. A studiat Jurnalism la Facultatea de Jurnalism și Științele Comunicării la Universitatea din București și a urmat un master în Comunicare și Resurse Umane, în cadrul aceleiași instituții. Timp de doi ani a fost redactor la revista Forbes România și colaborator în cadrul mai multor proiecte editoriale precum Top 500 companii , Top 30 cele mai influente femei, precum și...

      Te-ar putea interesa și:



      Mai multe articole din secțiunea Cariere »



      Setari Cookie-uri