Industria cafelei de specialitate a bifat o victorie răsunătoare în urmă cu câteva luni. Mai multe meserii din acest domeniu, printre care și barista, degustător de cafea și expert în prăjirea cafelei au fost introduse oficial în COR (Clasificarea Ocupațiilor din România) și recunoscute ca meserii în țara noastră. Formarea de specialiști în domeniul cafelei presupune, însă, nu doar recunoașterea acestor meserii, ci și existența unor norme la nivel educațional și a unor standarde ocupaționale. Cum resimte industria această atestare a meseriilor și ce oportunități aduce, aflăm de la Bogdan Georgescu, campion national și Vicecampion Mondial la prăjit cafea în 2019.

Deși pandemia a mai încetinit din avântul industriei HoReCa, piața cafenelelor de specialitate a devenit tot mai efervescentă, motiv pentru care nevoia de specialiști a crescut direct proporțional cu acest sector de activitate. Barista, degustător de cafea, expert în prăjirea cafelei, director import-export cafea, ceai, cacao și mirodenii, operator prelucrare cafea și operator măcinare cafea, toate aceste meserii nu erau înregistrate oficial în România, până în noiembrie 2021, când au fost oficial introduse în COR. Această reușită a marcat finalul a doi ani de documentare, demersuri și negocieri cu instituțiile statului.

Deci până atunci barista nu exista, respectivul om era angajat pe post de barman, ceea ce până la urmă, unu la mână, nu e corect și doi la mână nu există fonduri ppentru o meserie ca barman pentru că barmanul lucrează cu alcool.

Bogdan Georgescu, fondator Mabo Coffee

Din cele zece meserii propuse de Asociația Artisan Coffee Community, spre a fi introduse în COR, în urma discuțiilor cu reprezentanții Ministerului Muncii, au fost aprobate cele șase amintite mai sus. Pentru barista a fost cel mai complicat pentru că termenul în sine nu exista în DEX. „Fiecare persoană care muncește într-o prăjitorie, cafenea sau lanț de distribuție merită să fie profesional recunoscută și acceptată ca profesionist în ceea ce face” povestea la acea vreme Laura Roshanian, fondatoarea Artisan Coffee Community.

Citește și: Franciza săptămânii by Wall-Street | Franciza TED's Coffee Co.: cât costă să deschizi o cafenea de specialitate

Deocamdată, un avantaj major pentru industrie îl reprezintă posibilitatea de a accesa diverse fonduri, cum sunt și cele oferite de Uniunea Euopeană.

„Momentan nu s-a simțit într-un fel foarte vizibil din punct de vedere al business-ului, însă avantajul e că fiind o meserie recunoscută, se pot cere fonduri europene pentru educație în aceste domenii. Până acum, oricât aș fi vrut eu să cer bani de la UE, nu primeam pentru că nu exista barista sau prajitor de cafea sau degustător de cafea. Neexistând nomenclatorul legal, nu puteam să accesez fonduri. Acum s-a schimbat și asta de fapt e marele avantaj, că noi putem primi niște fonduri ca să facem educație exact în domeniile acestea care sunt deficitare la noi în țară”, a declarat pentru wall-street.ro, Bogdan Georgescu, campion național și vicecampion mondial la prăjit cafea în 2019 și fondator al Mabo, un brand sub umbrela căruia se află o prăjitorie și o cafenea.

Bogdan Georgescu

De ce sunt greu de atras și de angajat experții în cafea

Problemele legate de forța de muncă specializată pentru industria cafelei încă persistă, chiar dacă, oficial, mai multe ocupații au fost recunoscute. Migrația din HoReCa nu s-a resimțit și în piața cafelei de specialitate, în prăjitorii și cafenele specializate, însă de pe această nișă, specialiștii nu prea pleacă de la un angajator la altul. Prin urmare „furtul” de oameni buni pare să fie mai greu comparativ cu alte industrii, cu fluctuații de personal mai mari. Și recrutarea tinerilor e un proces mai dificil.

Oameni specializați sunt destul de greu de găsit pentru că ei sunt ancorați foarte bine unde sunt și migrația e destul de mică (...) Oamenii care știu ce fac au pretenții salariale normale. Problema e la oamenii care nu știu ce fac și sunt începători au pretenții salariale mai mari pentru că ei nu știu ce vor și nu știu cât pot să producă ca entitate într-o companie. Și atunci au fel de fel de vise. Au auzit la colegii lor mai vechi de salarii de 1.000 de euro, dar nu poți să iei și tu la fel ca entry-level. În nicio meserie nu poți să câștigi 1.000 de euro ca entry-level.

Bogdan Georgescu, fondator Mabo Coffee

Tânărul vicecampion la cafea a lăsat în urmă industria IT pentru a se dedica în întregime cafelei, o pasiune care s-a prins de el și nu a mai plecat. În 2020, chiar în primul an al pandemiei, Bogdan Georgescu a pus bazele brandului Mabo, într-un spațiu care găzduiește o prăjitorie, dar și o cafenea. În viitor, Bogdan are în plan să-și extindă afacerile și să deschidă o academie, unde tinerii să poată să învețe o meserie, într-un mediu în care să deprindă în mod practic o meserie, de la oameni care deja lucrează în industrie.

„Aș vedea o academie deschisă în parteneriat cu statul, pentru că el ar putea să acorde granturi. Ori el, ori UE. Școala asta ar fi interesant de făcut într-un coffee shop real, adică să înveți să pilotezi avionul în avion, să fii într-un cadru în care să poți să înveți, să ai colegi mai experimentați în jur pe care să poți să îi întrebi și să te învețe. Important e să lucrezi, să faci cafea unui oaspete. Așa se învață. Dar trebuie combinată partea practică și cea teoretică. Cel mai bine mi s-ar părea să înveți într-un mediu de lucru, adică într-o cafenea. E ca la școala de șoferi, trebuie la un moment dat să te și urci în mașină și să înveți să tragi frâna de mână spre exemplu”, a mai precizat antreprenorul.

Vezi și: Franciza 5 to go: cât te costă și de ce ai nevoie ca să fii proprietarul unei cafenele

Sursa foto: Unsplash

Abonează-te pe

Calculator Salariu: Află câți bani primești în mână în funcție de salariul brut »

Despre autor
Raluca Juncu
Raluca este unul din reprezentanții entuziaști și curioși ai generației Millennials. A studiat Jurnalism la Facultatea de Jurnalism și Științele Comunicării la Universitatea din București și a urmat un master în Comunicare și Resurse Umane, în cadrul aceleiași instituții. Timp de doi ani a fost redactor la revista Forbes România și colaborator în cadrul mai multor proiecte editoriale precum Top 500 companii , Top 30 cele mai influente femei, precum și...

Te-ar putea interesa și:



Mai multe articole din secțiunea Cariere »



Setari Cookie-uri