Trei sferturi dintre companii intenționează să angajeze personal non-UE în ciuda valului de prudență care plutește asupra economiei locale. Angajatorii au nevoie de personal pentru a acoperi joburi în producţie, IT, HoReCa, agricultură sau construcţii, iar pentru aceste roluri pot utiliza forţă de muncă din ţări non-UE.
Procesul prin care aceşti oameni sunt aduşi în ţară este însă unul anevoios din cauza piedicilor şi barierelor administrative, arată concluziile Studiului HR Insights realizat de Asociația Furnizorilor de Servicii de Resurse Umane (AFSRU), privitoare la tendințele în angajarea de personal non-UE.
Planurile companiilor pentru anul în curs sunt optimiste: 46% dintre respondenți au arătat că estimează o ușoară creștere a numărului de angajați pentru anul anul curent, 6% se așteaptă ca numărul de angajați să înregistreze creșteri considerabile, în timp ce 31% spun că numărul de angajați se va menține cel puțin la același nivel. Având în vedere penuria de candidați cu care companiile se confruntă în ultima perioadă, tot mai mulți angajatori iau în considerare aducerea de angajați din State non-UE.
Citeste si:
Majoritatea companiilor intenţionează să recruteze personal non-UE, trendul este clar. Din studiul nostru a rezultat că 70% dintre respondenţi intenţionează să angajeze personal non-UE, iar companiile care spun acest lucru intenţionează să recruteze între 1 şi 50 de astfel de angajaţi.
Sorina Donisa, Președinte AFSRU și CEO Prohuman România (foto)
83% dintre participanții la Studiul AFSRU care au recrutat personal din statele non-UE consideră cadrul legislativ birocratic și descurajant cel mai mare obstacol în demersul lor. Costul total de aducere și menținere a forței de muncă este și el un impediment resimțit de 57% dintre aceștia, iar imposibilitatea verificării procedurilor de recrutare a agenției de recrutare din țara de origine este văzută ca un obstacol în angajarea de personal non-UE de 17% dintre respondenți. Dificultățile apar și în integrarea acestora, în special din cauza diferențelor culturale, dar și din cauza faptului că multe dintre certificările din țara de origine nu sunt recunoscute în România.
Citeste si:
Nu este o surpriză că birocrația s-a situat în acest caz pe prima poziție. Încă mai avem de lucrat ca țară la birocrație și aici nu mă refer doar la acte, ci și la perioada în care putem aduce personal non-UE. Noi, ca agent de muncă temporară, nu putem să îi aducem direct din afară, dar putem să îi angajăm pe cei care au permis de reședință valid în România, dar sper că acest lucru se va schimba. O a doua provocare este costul forței de muncă, iar aici nu mă refer doar la costul cu documentele, permise, taxe, vize, ci ne referim și la transportul lor [...] și la taxele de recrutare care pot face ca acest cost să fie semnificativ.
Sorina Donisa, Președinte AFSRU și CEO Prohuman România
Din ce țări vor angajatorii români să aducă personal. Cum a evoluat contingentul de lucrători non-UE admiși în România
Candidații din Nepal și Sri Lanka se află în topul preferințelor angajatorilor din România, 48% dintre aceștia și-au manifestat intenția de a angaja personal non-UE din Nepal, iar 26% din Sri Lanka, angajarea de personal non-UE concentrăndu-se în principal în zona de producție, IT, logistică, Horeca și Curierat. Printre țările din care angajatorii români le vizează pentru aducerea de lucrători entru proiectele în derulare se numără: India, Ucraina, Filipine, Pakistan, Bangladesh, Vietnam, dar și Turcia, Indonezia, Brazilia, Mexis și Emiratele Arabe Unite.
Citeste si:
Contingentul de personal non-UE a crescut susținut în ultimii ai, ajungând de la 5.500 în perioada 2015-2016 la 100.000 în 2023. Prezent în cadrul Conferinței AFSRU, HR Insights Forum, Cristian Vasilcoiu, Secretar de Stat în cadrul Ministerului Muncii, a subliniat că “Toată Europa se confruntă cu un deficit de forţă de muncă” și a dat asigurări că aceasta „nu va scădea sub cota de 100.000 de persoane” pentru anul următor
Studiul AFSRU a mai arătat că un angajat non-UE stă sub un an la același loc de muncă în România. Legislația românească nu permite agențiilor de muncă temporară să angajeze personal non-UE direct, în baza unui contract de muncă temporară, dacă acești cetățeni nu au stabilit domiciliul sau reședința în România.
”În acest sens menționăm restricția de la art. 2 alin. 2 din HG 1256/2011 care arată că pot fi încadrați la un angajator agent de muncă temporară și cetățenii străini sau apatrizii, cu domiciliul ori reședința în România, în baza autorizației de muncă sau a permisului de ședere în scop de muncă eliberată/ eliberat potrivit legii”, a precizat Narcis Bucilă, Avocat AFSRU.
Citeste si:
Cercetarea AFSRU a fost realizată în perioada august – septembrie 2023 pe un eșantion de 160 de respondenți, companii din sectorul privat care folosesc sau ar putea folosi muncă temporară. 40% dintre respondenți ocupă roluri de top management, 32% middle management, iar 28% sunt specialiști HR.
Sursa foto: Unsplash
Calculator Salariu: Află câți bani primești în mână în funcție de salariul brut »
Te-ar putea interesa și:
