Anual, România generează cantități semnificative de deșeuri, de la cele de construcții și industriale, la deșeurile provenite din echipamentele electrice și electronice, așa numitele DEEE. Cristian Pocol, președinte Asociația Respo DEE, prezintă, pentru wall-street.ro, situația nefavorabilă în care se regăsește managementul deșeurilor de tip DEEE în România, în contextul ordinului de lege pentru declarația privind obligațiile la Fondul de Mediu a operatorilor în domeniu, pus în aplicare la finalul lunii ianuarie a acestui an.

Principala problemă pentru managementul deșeurilor de echipamente electrice și electronice în România sunt deșeurile care nu revin în circuitul de colectare și tratare sau valorificare. Cauzele acestei situații critice sunt atât puterea de cumpărare scăzută a populației, ceea ce în final duce la decizia oamenilor să păstreze acasă un EEE uzat, deși echipamentul nu mai este necesar, lipsa unei infrastructuri de colectare, cât și informarea ineficientă, sau mai grav, lipsa conștientizării la nivelul societății, consideră specialistul.

Absența unei culturi pentru reciclare a fost posibilă în toți anii trecuți și din cauza obiceiurilor create în scop comercial, prin care oamenii primeau bonificație pentru fiecare DEEE reciclat.Toate acestea au dus la apariția pe piață a numeroși întreprinzători cu societăți comerciale autorizate pentru activitatea de colectare a DEEE, cu toate că, în realitate, prea puțini operatori dintre aceștia funcționează în conformitate cu scopul creat. Un exemplu de element de disfuncționalitate este creșterea costurilor de colectare pentru DEEE la valori de aproximativ 1.200 RON/tonă, care a dus la costuri totale de management pentru un deșeu de tip DEEE de două ori mai mari.

Problema cea mai mare este dată de faptul că, oficial, volumul de DEEE disponibil în România este totuși mic versus necesitatea unei colectări a acestor DEEE în continuă creștere pentru organizațiile care au preluat responsabilitățile producătorilor și importatorilor de echipamente electrice și electronice (EEE). De aici rezultă creșterea costului de colectare și, în cazuri particulare, posibilitatea apariției evaziunilor în acest domeniu. Evaziunea este prezentă în multe alte state din U.E., dar și pedepsită conform legii cu privarea de libertate.

Volumul pieței de DEEE în România în anii trecuți nu este cunoscut nici acum. Un aspect negativ, care nu permite o analiză pertinentă a pieței și, în consecință, o apreciere corectă a evaziunii sau cum evoluează situația de la an la an. Administrația Fondului de Mediu (AFM) a constatat problema și, prin intermediul Ordinului 60/2020, a stabilit o penalitate de 2 RON/kg pentru diferența dintre cantitățile de DEEE declarate de către colectori/ valorificatori/ salubrizatori și cantitățile constatate de AFM ca fiind realmente realizate.

Având în vedere cererea din piață și nivelul de cost de colectare amintit mai sus, 1,2 RON/kg (1.200 RON/T), este foarte probabil ca prețul solicitat de societățile de colectare să crească până la nivelul de 2 RON/kg. În situația în care unul dintre actorii descriși de lege va fi penalizat de AFM, având în vedere venitul obținut din serviciul vândut unui OTR (organizație de transfer de responsabilitate), se va ajunge astfel la o balanță de zero RON pierdere. Măsura ar putea fi benefică dacă ar atrage o îmbunătățire a activității colectorilor, dar, în realitate, toți cei implicați în practici mai puțin sănătoase vor continua să adune volume de DEEE doar pentru a-și atinge țintele minime, pe hârtie, și nicidecum pentru eficientizarea procesului de colectare și reciclare.

Citeste si:
Taxa verde, blocata de dezinteresul producatorilor si de...
Taxa verde, blocata de...

Ce soluții s-au găsit în țările vestice și centrale

În țările mai dezvoltate, precum Marea Britanie sau Germania, soluțiile aplícate viabil sunt cu totul diferite de practicile de la noi. Cele mai multe volume de DEEE sunt colectate în circuitul de retail, ceea ce, în viitorul apropiat, va obliga retail-ul să preia DEEE în regim unu la unu, cu titlu gratuit. Experiența acestor state ar trebui să fie o bună oportunitate de studiu pentru România. O altă propunere sustenabilă este sistemul depozit, în care, la achiziția unui produs nou, utilizatorul trebuie să plătească o anumită sumă garanție, care este restituită doar în momentul în care aduce înapoi produsul pe care nu-l mai folosește, considerat DEEE. Volumul de DEEE crește astfel, deșeurile fiind aduse înapoi în circuitul de colectare.

În concluzie, decizia gândită pentru reducerea evaziunii și creșterea volumului de DEEE colectate nu va avea decât efectul opus. Acesta este încă un exemplu în care sunt create acte normative, care mai degrabă au rol de pedeapsă, în loc să fie propuse soluții de creștere a volumului de DEEE aduse în circuitul de colectare, tratare sau valorificare, în România.

Sursa foto: Shutterstock.com

Te-ar putea interesa și:


Mai multe articole din secțiunea Companii »



Citește și
Coronavirus| Carrefour plafonează prețurile pentru până la 500 de produse
Setari Cookie-uri