Astăzi a sunat din nou clopoțelul pentru cei 2,9 milioane de elevi din România, care s-au întors înapoi în bănci după o binemeritată vacanță. Dincolo de discursurile trase la indigo ale decidenților politici veniți să se pozeze cu elevii la festivitățile de deschidere și să promită schimbări structurale în educație, noul an școlar începe cu multe lucruri „nepuse la punct cum se cuvine” și „nefăcute strategic”, spune Marian Staș, expert în educație.
„Am sentimentul de improvizații și de continuare a unor stări de fapt care nu mai au ce să mai caute. Legile acestea ale educației, mai ales legea învățământului preuniversitar întărește un status quo mediocru pentru ce are de făcut sistemul public de educație în continuare. Pentru mine cel mai tulburător și neplăcut traductor îl reprezintă aruncarea în viitor cu încă doi ani a imposibilei conversații despre planurile cadru. După cum am văzut, abia de anul viitor ar urmă să între în pâine comisiile care le vor elabora, iar prima generație de copii care ar urma să beneficieze de planuri cadru noi, va fi generația de copii care va începe liceul în 2025, adică încă doi ani de amânări și întârzieri pe cea mai importanța piesă din orice sistem al educației”, a declarat pentru wall-street.ro Marian Staș.
Citeste si:
Un plan cadru este un document elaborat de Ministerul Educației și stabilește numărul de ore obligatorii (ce alcătuiesc trunchiul comun) și numărul de ore alocat disciplinelor opționale (curriculumul la decizia școlii ) acestea din urmă fiind propuse de școală și alese împreună cu părinții și elevii, în funcție de resursele școlii. Noile planuri - cadru pentru liceu ar trebui să fie aprobate până pe 29 februarie 2024, iar programele școlare noi ar ajunge la elevii care încep clasa a IX-a în 2025. Marian Staș spune despre această amânare vine ca urmare a unor neasumări venite din partea clasei politice, incapabile să gestioneze acele transformări structurale de care sistemul educațional de stat are nevoie pentru a ieși din paradigma comunistă.
Citeste si:
Toți miniștrii, fără excepție, că a fost Anisie, Cîmpeanu, Deca nu știu cum să facă mai repede să paseze cartoful fierbinte pe cartul următorului ministru. Fac pariu că într-un an, doi, Deca nu va mai fi ministru și atunci dintr-odată am scăpat de povestea planurilor cadru. Aceasta este cea mai fierbinte, cea mai dură probă de asumare, curaj și de transformare de sistem.
Marian Staș, expert în educație (foto)
Sursa foto: Agerpres
Legile educației, niște „cârpeli și cosmetizări”
Anul școlar 2023-2024 a început sub egida unor noi legi ale educației ce includ mai multe schimbări pentru elevii din învățământul preuniversitar. În acest an școlar s-a reintrodus posibilitatea de a exmatricula un elev, s-a introdus o materie nouă ( „Istoria Evreilor. Holocaustul”) și s-au restructurat, cel puțin pe hârtie, numărul de elevi care vor învăța într-o sală de clasă.
„Acestea sunt cârpeli și cosmetizări care nu aduc nicio atingere fondului problemei și anume ce tip de școala fac copii, că sunt 20, că sunt 30, acestea sunt forme fără fond și care nu aduc niciun fel de valoare adăugată procesului pentru că premisele de proiectare a procesului, adică a sistemului ca atare au rămas aceleași, de tip sindical, sindicalist, comunist. E limpede că o dată în plus vorbim de o frică viscerală a politicienilor, a sistemului de a-și asuma scoaterea modelului educațional din paradigma lui comunistă”, a explicat Marian Staș.
Citeste si:
Bursele de merit: „stupizenie și mediocritate”
Tot în noile legi ale educației sunt prevăzute și normele noi de acordare a burselor. Elevii din învățământul preuniversitar pot beneficia de urmtătoarele tipuri de burse: burse de excelenţă olimpică I, burse de excelenţă olimpică II, burse tehnologice, burse sociale și burse de merit.
Burse de merit vor primi 30% dintre elevii unei clase, în ordinea descrescătoare a mediilor, dar și cei cu medii peste 9.50. Până acum un an, doar aceștia din urmă erau cei care puteau beneficia de acest tip de bursă. În ceea ce privește bursele de merit s-au născut mai multe controverse, ca urmare a faptului că inițial, Ministerul Educației a transmis că noua lege prevede ca doar 30% dintre elevii unei clase să beneficieze de burse de merit (în ordinea descrescătoare a mediilor), cu condiția ca nota de la purtare să fie 10. Ulterior, Ministrul Educației a transmis, în cadrul unei televiziuni, că atât cei cu medii peste 9.50, cât și primii 30% dintre elevii unei clase vor primi burse de merit în acest an școlar.
Citeste si:
„Stupizenie și mediocritate. Cum să dai tu 30% burse într-o clasă, care pot acoperi note între 7 și 5 sau între 8 și 10? Care e meritul? Cum e măsurat meritul acolo? Deci asta e iarăși o mare țeapă ideii de merit în educație, consacrând o dată în plus, pe bani, mediocritatea endemică. Pune 10% sau 15% la sută, cu condiția că media să fie 9 de exemplu și nu mai mică de atât. Cum să îi dai bursă de merit unui copil care are media 6,5 sau 7 doar pentru că încape în procentul acela de 30%? E dată de pământ, e făcută țăndări ideea de merit”, este de părere Marian Staș.
Sursa foto: Agerpres
Calculator Salariu: Află câți bani primești în mână în funcție de salariul brut »
Te-ar putea interesa și:
