Intr-o goana orbeasca, declansata pentru carpirea bugetului, Guvernul Tariceanu face pe inflexibilul, fiind gata sa bage-n faliment o mare parte a economiei si sa lase fara slujbe sute de mii de oameni.
Intr-o goana orbeasca, declansata in scopul carpirii bugetului de stat pentru a contrabalansa efectele intrarii in vigoare a cotei unice de impozitare, Guvernul Tariceanu apeleaza la artificii dupa artificii. Legislativ, echipa de la Palatul Victoria actioneaza intr-o frenezie, incercand sa convinga retroactiv FMI ca incasarile bugetare nu sunt puse in pericol.
Unul dintre actele normative aprobate in acest sens, Ordonanta de Urgenta nr. 26/2005, abroga dispozitiile legale referitoare la plata obligatiilor bugetare restante. Justificata ca un instrument necesar disciplinarii contribuabililor, asigurarii egalitatii de tratament si favorizarii unui mediu de afaceri concurential, ordonanta anterior mentionata risca sa arunce in aer economia din Romania. Cat despre urmarile ei concrete, cu siguranta ordonanta va asigura accesul egal al firmelor romanesti de stat sau private la faliment.
MOARTEA PRIVATIZARII.
Mai concret, societatilor (inca) de stat, cele mai multe decapitalizate si aflate intr-o perpetua intarziere la onorarea obligatiilor bugetare, li se rapesc pana si palidele sperante intrezarite de privatizare. Daca firmele la care transferul dreptului de proprietate a avut loc pana-n data intrarii in vigoare a OUG 26/2005 ori care au clauze specifice in contractele de vanzare-cumparare (inlesnirile la plata in aceste cazuri deriva insa din respectarea prevederilor legii) vor beneficia in continuare de facilitatile primite, cele care urmeaza a fi scoase la privatizare nu se vor mai bucura de masurile stimulatorii din Legea 137/2002, intrucat ele au fost abrogate. Pe cale de consecinta, interesul investitorilor pentru cumpararea actiunilor statului la aceste societati va tinde spre zero, in contextul in care nimeni nu simte nevoia sa achizitioneze datorii, ci afacerea in sine.
CONDITII INFERNALE.
Societatile debitoare care au avut inlesniri la plata obligatiilor (buget de stat si asigurari sociale, somaj, asigurari sociale de sanatate etc.) vor beneficia de mentinerea lor numai daca, pana la 30 aprilie 2005, vor face dovada stingerii sumelor cuprinse in rate, a obligatiilor fiscale curente. In cazul in care au avut si intarzieri, organele fiscale competente vor calcula si comunica debitorilor diferenta de dobanda si penalitatea de intarziere aferenta, in conditiile in care acestea curg de ani in sir in cuantumuri corespunzatoare ratei inflatiei din anii precedenti, mult mai mari decat actualul 0,06%/zi. Prevederile se vor aplica si societatilor in cazul carora au inceput sau au continuat, dupa caz, masurile de executare silita. Aceste operatiuni vor continua pana la valorificare, sumele obtinute urmand a fi folosite exclusiv pentru stingerea titlurilor executorii pentru care a inceput executarea silita.
URMARI DRAMATICE.
Consecintele punerii in aplicare a proaspetei ordonante vor fi extrem de dure pentru mediul economic autohton. Pe de o parte, este de asteptat declansarea unui val de executari silite si de blocari de conturi, cu precadere la nivelul intreprinderilor de stat, dar nici cele private nu vor fi ocolite. Fapt care, fara doar si poate, va genera lipsa de eligibilitate a acestor entitati, care vor fi puse in situatia de a nu mai avea acces la licitatii. Toate acestea la un loc implica, desi autoritatile evita s-o spuna direct, o noua transa substantiala de concedieri, iar bugetul specific va trebui rectificat in plus de catre Guvern, pentru asigurarea sumelor suplimentare necesare platii ajutoarelor de somaj. Cu alte cuvinte, ce iei pe mere dai pe pere, fiindca in esenta cele mai multe dintre sumele incasate la fondul de somaj pana la sfarsitul lunii aprilie vor fi directionate inspre platile ajutoarelor de somaj. Pe de alta parte, societatile comerciale care au contracte cu entitati bugetare si care vor ajunge in executare silita tocmai din cauza neplatii prestatiilor efectuate vor fi cat se poate de indreptatite sa actioneze statul in instanta si sa ceara executarea lui silita. Mai mult, acestea vor putea, in acelasi timp, sa reclame inegalitatea de tratament la Consiliul Concurentei si sa solicite instantelor suspendarea executarii lor silite pana la primirea banilor de la stat.
VARIANTE
Unele dintre posibilele solutii pentru evitarea blocajului economiei, inventariate de specialisti contactati de Jurnalul National, vizeaza fie conversia in actiuni a debitelor catre creditorii bugetari (in vederea valorificarii ulterioare a acestor titluri), fie etapizarea in termeni mai realisti a obligativitatii platilor restantelor, fie o combinatie a ambelor optiuni.
Fiscul vrea sa-i mature pe toti rau-platnicii de pe piata
Reprezentantii Agentiei Nationale de Administrare Fiscala (ANAF) sustin ca OUG 26/2005 va face curatenie printre rau-platnici, incepand de la 1 mai. "Prin Ordonanta de Urgenta 26/2005, Guvernul stabileste ca din 11 aprilie nici o firma din Romania nu va mai primi nici un fel de inlesniri la plata pentru sumele restante datorate bugetului, iar rau-platnicii care nu sunt la zi cu platile isi vor pierde aceasta facilitate", afirma Gica Rosu, director general adjunct la Directia de Colectare a Creantelor Bugetare din cadrul ANAF. Ea adauga ca acest act normativ pune in aplicare unul din punctele programului de guvernare. Exceptie fac numai firmele care au deja angajate inlesniri la plata, pe care le-au respectat cu sfintenie, sau societatile comerciale care au avut asemenea facilitati, le-au pierdut, dar vor reusi pana sambata, 30 mai, sa-si stinga toate restantele si sa reintre in grafic.
ULTIMA SUTA.
Pentru restul rau-platnicilor vin vremuri grele, avertizeaza reprezentantii ANAF. "Daca societatile nu-si achita voluntar aceste obligatii, statul isi va recupera banii prin executare silita, iar unele firme vor intra in faliment", spune Rosu. Potrvit legislatie actuale, o companie poate fi declarata falimentara daca are catre stat datorii mai mari de 3 mii de euro si nu a facut plati bugetare timp de 30 de zile.
Nimeni nu poate sti cate firme din cele care au pierdut facilitatea reesalonarilor vor putea sa faca rost de bani si sa se salveze pe ultima suta de metri, repunandu-se in graficul finantelor, pana la 30 aprilie.
"Daca intervalul de timp dintre intrarea in vigoare a ordonantei si termenul pana la 30 aprilie ar fi fost mai lung, probabil, ca multe societati ar fi putut sa plateasca. De exemplu sa ia un credit de la banca", spune directorul ANAF. "Este singura solutie, insa imi este greu sa va spun daca ei reusesc sa ia creditul si sa si plateasca", adauga Rosu.
PREOCUPARE.
Guvernantii par preocupati de soarta firmelor. Un capitol distinct al legii se refera la repunere in termen a unor inlesniri la plata pierdute din diverse motive si pentru care societatile comerciale sunt obligate sa plateasca pana la 30 aprilie. "O societate avea niste rate la debite si la dobanda pe care avea obligatia sa le plateasca lunar. Daca a platit o rata cu o intarziere de doua zile sau obligatia curenta cu o intarziere mai mare de 90 de zile, atunci a pierdut inlesnirea. In toate aceste situatii, firma poate reintra in graficul reesalonarilor daca face dovada la organul teritorial, pana la 30 aprilie, ca si-a achitat toate obligatiile curente si ca si-a reconstituit garantia", explica seful Directiei de Colectare a Creantelor Bugetare. Rosu adauga ca societatile care nu vor reusi sa faca rost de bani ca sa-si achite aceste obligatii bugetare vor pierde reesalonarile, iar statul isi va recupera banii prin executare silita.
BILANT.
Din cele aproximativ 11.579 de inlesniri la plata acordate pentru toate bugetele, respectiv de stat, de pensii, de somaj, de sanatate, la 31 decembrie 2004 erau respectate. "Dintre acestea, la 31 decembrie 2004, (n.r. nu au mai fost acordate altele) erau respectate 7.155, ceea ce reprezinta un procentaj de respectare de 62%. Restul, de 38%, este reprezentat de potentialii beneficiari ai Ordonantei 26", a declarat directorul din ANAF. Aceasta a mai precizat ca sanse reale au numai firmele care si-au pierdut inlesnirile la plata in ultimele sase luni.
"E greu de presupus ca cel care a piedut aceste facilitati cu un an in urma are acum in trei saptamani capacitatea de a plati toate ratele si obligatiile curente", opineaza Gica Rosu. Sigur este ca achitatrea sumelor ce fac obiectul inlesnirilor prin acest act normativ bugetul va recupera 9.828,9 miliarde de lei, banii pe care-i datoreaza statului firmele care sunt in grafic, pe cele 7.155 de inlesniri la plata. Lor li s-ar putea adauga banii pe care i-ar putea face rost, pe ultima suta de metri, unele firme datoare. Inlesniri la plata au acordat toti creditorii bugetari, respectiv Ministerul Muncii (pentru asigurari sociale si somaj), Ministerul Finantelor si Casa Nationala de Asigurari de Sanatate (pentru fondul bugetului de sanatate). Incepand cu 1 ianuarie 2004, ANAF a preluat administrarea tuturor acestor contributii, inclusiv a restantelor la plata.
FARA COMPENSARI.
Directorul ANAF precizeaza ca nu se pot face compensari cu datoriile pe care unele firme le au cu anumite regii sau ministere. "Au o relatie comerciala cu o societate sau regie care are si subventii de la buget. Este o relatie comerciala si firma in cauza trebuie sa-si ia toate masurile ca sa-si recupereze banii de la ministerul sau agentia respectiva sau de la primarie. Acestea nu sunt obligatii bugetare, ci comerciale. Nu se pot compensa decat TVA de rambursat sau acciza de recuperat cu alte obligatii bugetrare restante", explica Gica Rosu.
EXCEPTIILE ACCEPTATE
Pentru societatile care au fost privatizate inainte de 11 aprilie si la care a avut loc transferul de proprietate (inclusiv plata), dar Avas si Ministerul de Finante nu a apucat sa dea ordinul comun de inlesnire la plata, facilitatea va fi mentinuta. "Au si in contractul de privatizare o clauza aparte si pentru a evita o sumedenie de procese care s-ar fi putut declansa am decis ca pentru societatile la care banii din privatizare s-au dat sa se pastreze inlesnirile, la data transferului dreptului de proprietate", explica directorul ANAF. Pana la intrarea in vigoare a acestui act normativ au fost in vigoare niste legi si ordonante prin care se reglementa modalitatea de privatizare a unor societati din industrie, transporturi si agricultura, care beneficiau de inlesniri la plata in momentul privatizarii.
Citeste si:
Calculator Salariu: Află câți bani primești în mână în funcție de salariul brut »
Te-ar putea interesa și:
