Data de 1 august este termenul de la care o serie de alimente de bază vor avea prețurile plafonate timp de trei luni, cu o posibilitate de prelungire pentru încă trei luni. Surse din piață atrag atenția însă asupra mai multor riscuri pe care le presupune această măsură, printre acestea fiind creșteri de prețuri la unele alimente, precum și o penurie a produselor care vor beneficia de prețuri plafonate.
Nu este exclus, prin urmare, să avem de a face cu un efect advers față de cel așteptat. Cu alte cuvinte, este foarte posibil ca firmele să crească adaosul până la plafonul maxim impus de guvern, cu efect direct în creșterea prețurilor produselor alimentare.
"Sunt niște produse foarte specifice și chiar dacă la acelea scade prețul, la toate celelalte produse este posibil ca producătorii, retailerii și tot lanțul de producție să crească prețul tocmai ca să acopere această plafonare la produsele specifice", a explicat analistul financiar Dragoș Cabat pentru wall-street.ro.
De asemenea, în condițiile în care nu va mai fi profitabil să vândă produsele de pe lista guvernului, este posibil ca mulți retaileri și engros-iști să nu le mai comercializeze, sau să reducă volumele de vânzare.
Citeste si:
Penuria poate apărea în măsura în care producătorii, dacă vor considera că nu este profitabil pentru ei să mai producă sortimentele acelea specifice, nu o să le mai producă, sau o să le producă în cantități mult mai mici. Iar cei care vor dori să le cumpere, o să cumpere cantități mai mari ca să facă așa-zis o 'afacere' și să le ia ceva mai ieftin, astfel că de la raft vor dispărea mult mai repede.
Dragoș Cabat, analist financiar
Și Consiliul Concurenței a transmis de altfel, înainte de adoptare, că Ordonanța este plină de riscuri.
"Impunerea unui plafon unic ar putea conduce la accentuarea dezechilibrelor pe întreg lanţul de aprovizionare. Riscul cel mai mare pe care o astfel de propunere îl comportă este acela ca distribuitorii şi retailerii să refuze să mai furnizeze aceste produse, cu justificarea că acestea le produc pagube economice. (...) Reglementarea preţurilor poate avea consecinţe negative nedorite, precum denaturarea nivelurilor optime de ofertă sau cerere, dar şi facilitarea înţelegerilor între întreprinderi de a alinia preţurile produselor", se arată în punctul de vedere al Consiliului Concurenţei.
Citeste si:
Alte voci din piață au arătat de asemenea că o măsură mai bună pentru scăderea prețurilor la raft ar fi fost scăderea TVA, aceasta fiind de altfel aplicată cu succes în Polonia, Spania, Portugalia și alte țări.
Analistul financiar Dragoș Cabat nu este de acord însă cu acest lucru. Astfel, acesta a explicat pentru wall-street.ro că, de multe ori, atunci când s-a întâmplat, această măsură nu a avut niciun efect.
Mai mult, arată acesta, banii din reducerea TVA s-au dus, în mare parte, în buzunarele celor mai puternici de pe lanțul de pe aprovizionare, adică la retaileri, de obicei, și mai puțin s-a văzut în prețul la raft.
Următoarea întâlnire dintre reprezentanţii autorităţilor, cei ai Asociaţiei Marilor Reţele Comerciale din România şi reprezentanţii procesatorilor va avea loc în prima săptămână a lunii august, pentru a fi verificat stadiul implementării măsurilor prevăzute în actul normativ, imediat după intrarea în vigoare a OUG 67/2023, Ordonanța care plafonează prețurile la o serie de alimente de bază.
Citeste si:
Sursa foto: Shutterstock
Calculator Salariu: Află câți bani primești în mână în funcție de salariul brut »
Te-ar putea interesa și:
