Nu numai sănătatea a avut de suferit în timpul pandemiei în România, ci și educația, un segment destul de ”cârpit” de autorități. Inegalitatea socială și lipsa unei coordonări în tehnica predatului au fost amplificate de cele trei scenarii de studiu, asupra cărora nici măcar oficialii nu au căzut de acord inițial. Pentru un început de an școlar mai aproape de normalitate sau aproape egal pentru toți elevii, tot vaccinarea anti-COVID rămâne principala cale. Evitarea creării unor focare de COVID în rândul elevilor sau familiilor duce la desfășurarea cursurilor în sistem normal, fără intercalarea online-ului.
O colaborare între ministerul Educației, cel al Sănătății și organizațiile care sprijină familiile nevoiașe, cu copii în băncile școlilor, are scopul de a evita o explozie de cazuri la nivelul unităților de învățământ, odată ce testarea COVID a fost eliminată. În urma unei discuții cu Institutul Național de Sănătate Publică, Sorin Cîmpeanu, ministrul Educației, a decis că testele rapide sunt inutile în școli.
”Testarea în școli era necesară pentru că era o formă de prevenție. Însă, într-adevăr, nu toate școlile au cabinete medicale și personal medical calificat pentru utilizarea unor astfel de teste”, a declarat Mihaela Nabăr, CEO World Vision, într-o discuție cu wall-street.ro.
Mihaela Nabăr este unul dintre speakerii celei de-a treia ediții a conferinței CSR Growing Responsible, organizată de wall-street.ro. Pentru a fi la curent cu implicarea companiilor în acțiuni de CSR în vederea bunului mers al segmentului educațional din România, urmărește conferința wall-street.ro, CSR Growing Responsible, intitulată Educație în noua normalitate. Evenimentul are loc pe 20 mai și te poți înscrie gratuit AICI.
Citeste si:
Având în vedere contextul, Nabăr susține că, împreună cu Ministerul Sănătății și cel al Educației, au mers în zone afectate serios de sărăcie pentru a convinge părinții, dar și profesorii să se vaccineze anti-COVID.
”Este cert că rata de infectare a scăzut în zonele cu o rată crescută a vaccinării. Și deși școlile nu au reprezentat o sursă de focar niciodată, preferăm să prevenim orice risc al infectării. Ne folosim de cabinetele mobile de vaccinare pentru a ajunge în cât mai multe zone. În plus, vorbim și cu copiii sau adolescenții din regiune, deoarece ei pot fi promotori ai campaniei de vaccinare”, a mai spus Nabăr.
Sursa Foto: Mihaela Nabăr/ Facebook
Totodată, aceasta a adăugat că nu se așteaptă la o creștere a numărului de cazuri în rândul copiilor, în ciuda eliminării testărilor din instituțiile de învățământ.
Citeste si:
Cum calculăm abandonul școlar în era online-ului?
Online-ul a reprezentat soluția de bază pentru orice activitate în vreme de pandemie. Toate segmentele au încercat să reducă interacțiunea dintre angajați și să mute în online acțiunile, acolo unde s-a putut.
Ei bine, nici școlile nu au scăpat scenariului roșu, după cum bine știm. Iar în contextul învățării pe Zoom, folosindu-ne de tablete, telefoane, laptopuri și nelipsitul Internet, mulți elevi nu (prea) au fost la școală.
Poate online-ul să genereze o creștere a abandonului școlar?
”Noi avem niște cifre, niște calcule proprii din zonele pe care le avem sub observație, însă nu e nimic oficial. Nici Ministerul Educației nu are încă date clare. În plus, nu putem considera sau, cel puțin, nu încă, lipsa accesului la online drept o cauză a abandonului școlar. Însă este cert că inexistența instrumentelor tehnologice a făcut ca unii elevi să nu poată asista la cursuri în această perioadă”, a precizat Nabăr.
Citeste si:
CEO-ul a mai spus și că, deși World Vision a intervenit în multe dintre zonele afectate de inegalitate socială, e foarte dificil de acoperit toate regiunile cu lipsuri ale țării noastre.
Readaptarea, cea mai mare problemă
Pentru cei care nu au copii, chestiunea școlilor pare destul de îndepărtată și poate ușor de rezolvat. Însă pentru părinții cu doi sau mai mulți elevi acasă, trecerea de la online la clasic și invers nu a fost cea mai fericită perioadă. Iar pentru copii, cu atât mai puțin...
Despre aceasta a vorbit și Nabăr, menționând că cea mai mare problemă cu care se confruntă cei mici ține de readaptare.
”Când vorbim despre readaptare, ne gândim doar la partea de socializare. Ei bine, readaptarea ține și de faptul că întoarcerea în bănci presupune un nou mod de învățare. Pandemia a schimbat inclusiv partea aceasta de învățământ clasic”, spune Nabăr.
Citeste si:
Aceasta mai precizează că și profesorii au întâmpinat dificultăți în relația cu elevii, deoarece aceștia nu știu cu ce carențe se confruntă elevii și nu pot încă desluși ce au reușit să înțeleagă din aceste ore online. În plus, Nabăr susține că sistemul de educație din România se învârte în jurul a trei elemente, în prezent:
- readaptare,
- diferențele majore între copii,
- presiunea mare în ceea ce privește examenele.
Pandemia încă nu a dispărut din România, iar desfășurarea orelor și întoarcerea la școală depind semnificativ de scenariile stabilite de autorități. În prezent, România este majoritar verde, însă linia de demarcație între roșu-galben-verde este foarte subțire, iar lucrurile trebuie mânuite cu tact, pentru a nu cădea pradă capcanei relaxării, iar elevii să se întoarcă în spatele ecranelor.
Citeste si:
Sursa foto: Shutterstock
Calculator Salariu: Află câți bani primești în mână în funcție de salariul brut »
Te-ar putea interesa și:
