Deficitul de capacitate de asigurare (diferenta intre resurse si nevoi) se ridica la aproximativ 40 miliarde euro. In aceste conditii, potentialul de piata al asigurarilor de viata simple se situeaza in jurul valorii de 400 milioane euro. Presedintele CSA, Nicolae Crisan, a anuntat ieri ca piata asigurarilor de viata a atins in 2005 doar 282 milioane euro, din care doar 48 de milioane euro polite simple. Gratiela Iordache, vicepresedintele Comisiei de Finante-Banci a Camerei Deputatilor a anuntat ca va propune introducerea deductibilitatii asigurarilor de viata
Cu toate acestea, potrivit presedintelui Comisiei de Supraveghere a Asigurarilor, Nicolae Crisan, piata asigurarilor de viata a atins in 2005 doar 282 milioane euro, incluzand politele care ofera o componenta investitionala. Politele simple au totalizat aproximativ 48 milioane euro. "Avem o mentalitate care tine de o epoca cand depuneam banii la CEC. Nu avem educatie financiara", explica vicepresedintele Comisiei de Buget-Finante a Camerei Deputatilor, Gratiela Iordache, lipsa de interes a romanilor pentru asigurarile de viata. Pe de alta parte, Iordache identifica printre cauzele acestei reticente si absenta unor facilitati legislative.
Asigurarile de viata, vazute doar ca modalitate de economisire
"Produsele de asigurare au in primul rand rolul de a proteja asiguratul. Este adevarat insa ca de multe ori este scoasa in evidenta doar componenta de economisire", considera presedintele CSA, Nicolae Crisan. In 2005, segmentul asigurarilor de viata a crescut cu 28% in termeni reali fata de anul precedent, pana la 282 milioane euro. Politele simple reprezinta insa doar 48 milioane euro.
Pe de alta parte, un rol important in avansul asigurarilor de viata l-a avut creditul neguvernamental, care, anul trecut, a crescut cu 33,8% fata de 2004. Influenta nivelului de creditare asupra volumului de prime subscrise consta in obligativitatea intocmirii unei polite de asigurare in momentul in care o persoana contracteaza un credit bancar.
La baza piramidei lui Meslow
Florian Neagu, sef al serviciului de riscuri macroprudentiale din Directia de stabilitate financiara a Bancii Nationale a Romaniei, a aratat ca numarul redus de polite de viata ar putea fi explicat prin tendinta populatiei de a-si rezolva in primul rand nevoile imediate, precum cumpararea de electrocasnice sau de locuinte.
Pentru a explica numarul redus al persoanelor care au incheiat un contract de asigurare de viata, Neagu s-a folosit de un termen din psihologie: piramida necesitatilor. Astfel, conform acestei teorii, nevoile umane sunt prezentate gradual incepand de la necesitatile primare pana la nevoia de autocunoastere. Nevoia de siguranta se situeaza pe a treia pozitie de la baza spre varf. Potrivit reprezentantului BNR, orientarea populatiei spre asigurarile de viata va avea o dinamica mai slaba pana nu-si satisface nevoile de baza (hrana, locuinta).
Lipsa de interes pentru IFN
Potrivit repezentantului BNR, expunerea populatiei fata de institutiile financiare nebancare ramane redusa, majoritare fiind institutiile de credit. Anul trecut, creditele bancare in lei au avut o pondere de 52,7% din totalul creditelor, urmate de cele in valuta - 41,6%. Creditele contractate de la companii de leasing sau alte societati de intermediere si ipotecare au avut o pondere de 6,2%. "Desi riscul de neplata se pastreaza redus, de cand populatia a inceput sa se indatoreze, nu am prins incheierea unui ciclu economic, cand veniturile scad si somajul creste", a afirmat Neagu.
El a atras atentia ca, desi in ultima perioada averea neta a populatiei a crescut, depasind 600 de miliarde de lei in 2005, avansul se bazeaza pe scumpirea activelor imobiliare. Activele financiare nete, reprezentate de depozite, asigurari, investitii, au ramas la un nivel redus, sub 100 de miliarde de lei. Neagu a insistat si el asupra mentalitatii: "Este nevoie de schimbarea mentalitatii populatiei, de educarea acesteia. O poate face piata, dar acest lucru costa, sau autoritatile, dar pot exista pareri ca mediul privat ar fi mai potrivit".
Cota unica, muma si ciuma pentru asiguratori
"Prin introducerea cotei unice de 16%, resursele financiare ale populatiei au crescut, schimbarea fiind importanta pentru segmentul de populatie care are educatia si cultura necesare incheierii unor astfel de polite. Asigurarile de viata ar putea fi percepute si ca un indicator al nivelului de trai al populatiei", a spus Nicolae Crisan.
O parte din banii castigati din introducerea cotei unice ar putea fi directionati catre polite de asigurare, acesta fiind un aspect benefic al cotei din perspectiva asiguratorilor. Pe de alta parte, Crisan considera ca impozitarea cu 16% a microintreprinderilor poate afecta serios piata asigurarilor. "Impozitarea intermediarilor in asigurari (majoritatea organizati in microintreprinderi) afecteaza serios piata. Intermediarii au un rol important in educarea populatiei", considera presedintele CSA.
Amendament la Codul Fiscal
"Peste educatie exista si parghia legislativa. Gandim protectia sociala in sistem statul da. Parghia fiscala nu a fost utilizata decat declarativ", a declarat Gratiela Iordache. Vicepresedintele Comisiei de Buget-Finante din Camera Deputatilor a anuntat ca va propune amendarea Codului Fiscal prin introducerea unei prevederi referitoare la deducerea sumelor aferente primelor platite pentru asigurarile de viata. "Ma voi lupta pentru deductibilitate. Contributia angajatului la fondurile de pensii facultative este deductibila, in limita echivalentului in lei a 200 euro intr-un an fiscal. Pentru asigurarile de viata voi propune un nivel similar. As spera la mai mult, dar acest lucru ar presupune un tratament diferit fata de pensii", a mai spus Iordache. In majoritatea statelor europene, asigurarile de viata sunt deductibile fiscal.
Citeste si:
Calculator Salariu: Află câți bani primești în mână în funcție de salariul brut »
Te-ar putea interesa și:
