O posibila suspendare a contributiilor la Pilonul II de pensii ar aduce la buget doar 0,3-0,4% din PIB, insuficient pentru ca Guvernul sa ramana in limita de deficit. In plus, pozitia fiscala a Romaniei seamana destul de mult cu cea din 2008 si tot ce lipseste este o criza externa pentru a declansa corectii dureroase, atrage atentia Ciprian Dascalu, economistul sef al ING Bank.

In opinia economistului, principala temere acum ramane cea fiscala, pentru ca economia va incetini peste asteptarile oficiale cel mai probabil, dupa ce si economia Zonei Euro da semne de decelerare si in al doilea trimestru. Ca urmare, veniturile bugetare vor creste sub asteptari, in timp ce cheltuielile au crescut mai rapid.

Eventuala suspendare a contributiilor la Pilonul II ar salva 0,3-0,4% din PIB. Dupa estimarile noastre, pe fondul incetinirii cresterii economice, Guvernul va avea nevoie ca sa ramana in tinta (limita maxima admisa de CE, de 3% din PIB-n.r.) de deficit de inca 0,7-0,8%. Deci mai trebuie sa faca ceva.

Economia Romaniei a crescut cu 4% in primul trimestru din 2018. Reducerea de viteza este evidenta dupa ce, in trimestrul patru al anului trecut, PIB-ul a urcat cu 6,7%, iar in trimestrul trei cu 8,8%.

Iar din experienta recenta a masurilor fiscale, taxele indirecte (accizele, de exemplu) sunt primele la care Guvernul apeleaza atunci cand are nevoie de venituri suplimentare, pentru ca au un grad relativ ridicat de colectare, iar pe locul secund ar fi investitiile, unde poate continua trendul de reducere a cheltuielilor.

"Suntem la un nivel al cheltuielilor cu personalul si asistenta sociala, cheltuieli cvasi-permanente, la 63% din total cheltuieli bugetare la finalul anului 2017. Intre timp, aceste cheltuieli au mai crescut. Pozitia fiscala seamana destul de mult cu 2008 si tot ce lipseste este o criza externa pentru a declansa corectii dureroase. Iar in momentul in care se va intampla ceva pe pietele externe, suntem printre cele mai expuse tari la un downgrade datorita deficitelor gemene ce s-au acumulat recent", concluzioneaza Dascalu.

In tot acest context, ce se intampla cu leul?

In contextul in care cresterea economica este sub asteptari, iar inflatia a sarit de 5% pe an, ar trebui sa ne ingrijoreze o depreciere a monedei nationale.

Mai mult, avand ca exemplu cazul Turciei, unde lira turceasca s-a depreciat cu 80%, iar banca centrala a fost intr-un final fortata de piete sa creasca ratele de dobanda cu 8 puncte procentuale pentru a tempera presiunile de depreciere, investorii straini au avut pentru scurt timp temeri si legate de Romania, in special in ceea ce priveste presiunile politice asupra BNR.

Totusi, in prezent, Dascalu observa ca multi investitori straini in titlurile de stat in lei si-au mai calmat temerile ca putem repeta experienta Turciei dupa reactia hotarata din partea BNR de a creste rata dobanzii pentru a isi atinge obiectivul de inflatie.

"E greu sa spui ca leul este supraevaluat cand castigi market share, mai ales in UE, dar si global. In al doilea rand, cursul real efectiv al leului deflatat cu diversi indici (costul unitar cu forta de munca, preturile la export, costurile salariale din industria prelucratoare) este destul de in linie cu monedele regionale", sustine economistul sef al ING Bank.

El a explicat ca, avand in vedere dobanzile din piata, 2,75% - 3%, pentru in investitor ar fi foarte scump sa shorteze leul (sa parieze impotriva lui). "Daca intri short acum si stai un an pe pozitia asta trebuie sa pariezi ca se duce peste 4,80 lei/euro. Altfel pierzi din costul carry trade-ul (costul cu diferentialul de dobanda)", subliniaza Ciprian Dascalu.

Abonează-te pe

Calculator Salariu: Află câți bani primești în mână în funcție de salariul brut »


Te-ar putea interesa și:



Mai multe articole din secțiunea Finanțe - Bănci »


Setari Cookie-uri