Bogdan Constantinescu, Printec: proiectele de semnatura digitala, o tendinta de tip "MeToo" in banking

Sunt prea multe banci in piata locala care fac acelasi lucru, se diferentiaza extrem de greu si nu aduc o valoare reala pentru clienti, sustine Bogdan Constantinescu, CEO al Printec Group Romania, precizand totodata ca procesul de consolidare din sistemul bancar are un ritm destul de lent, iesirea din piata nefiind facila pentru cine vrea sa vanda. El a povestit intr-un interviu acordat wall-street.ro care sunt tendintele din banking-ul romanesc si cat de mult mai investesc bancile in ATM-uri si POS-uri.

Daca zona proiectelor de inrolare digitala a clientilor, cu sau fara semnatura biometrica, a devenit foarte efervescenta in ultimii ani, investitiile in tehnologiile din sucursale au ramas constante, bancile concentrandu-si mai mult eforturile in zona de aliniere la toate reglementarile europene (MiFID, GDPR).

Potrivit managerului Printec, "investitiile bancilor pentru schimbarea flotelor de bancomate au fost flat in 2017, fiind un an de consolidare la nivelul pietei, nu neaparat unul de crestere", ceea ce s-a transpus intr-un an financiar de stagnare si pentru business-ul Printec.

Citeste si:

Continuam pe business-ul traditional de ATM-uri si POS-uri, dar cred ca dezvoltarea si cresterea in anii urmatori va veni din zona de integrare de servicii si solutii, care contureaza mai bine portofoliul digital al bancilor (managementul si arhivarea documentelor, wallet-uri, inrolarea digitala a clientilor). Pe termen de 1-2 ani aici vor fi investitiile serioase
- Bogdan Constantinescu

In 2017, conform datelor raportate la Ministerul de Finante, Printec Group Romania a avut afaceri 105,87 milioane lei (23,3 milioane euro), in relativa stagnare fata de nivelul din 2016, de 105,13 milioane lei.

Profitul, pe de alta parte, a scazut semnificativ, subsidiara locala investind masiv in 2017 in schimbarea sediului si un showroom amplasat in zona Pipera - Barbu Vacarescu. Daca in 2016 Printec marca un profit de 9,23 milioane lei, anul trecut acesta a scazut la doar 4,88 milioane lei (1,07 milioane euro).

Daca bancomatele clasice se inlocuiesc mai greu, multifunctionalele fac legea

Desi bancomatele clasice, cu functie doar de eliberare a numerarului (Cash-out), nu sunt inlocuite foarte des, bancile au investit masiv in multifunctionale, grabind astfel ciclul de inlocuire pe intreaga piata.

Citeste si:

Acest lucru se intampla si in contextul in care marile banci au demarat programe de transformare a sucursalelor, in general mergand in directia cashless sau a unor zone de self service. In afara unitatilor, institutiile bancare prefera insa sa puna la comun retelele de bancomate sau sa utilizeze unele oferite ca serviciu (Euronet fiind cel mai mare astfel de furnizor).

"Este o lupta interna in banci intre cei care vor sa sprijine brandul si cei care vor sa eficientizeze serviciile din punct de vedere operational si sa reduca costurile pe intreaga retea de acceptare de carduri. Unele banci spun ca brandul este doar in sucursala, iar pe strada este un bancomat oarecare la care toti clientii au acces, dar nu trebuie sa scrie numele bancii si poate e mai eficient sa il impart cu alte banci", subliniaza seful Printec.

Citeste si:

In Romania, sunt ATM-uri inlocuite la 5-7 ani, dar sunt si bancomate din secolul trecut in functiune, chiar daca doar cateva sunt de acum 18 ani [...] Chiar daca investitia initiala intr-un multifunctional e mai mare (poate sa fie de 2-3 ori mai mare decat intr-un ATM cash-out), este evident o investitie buna din prismal beneficiilor operationale, pentru ca maresti numarul de servicii pe care il oferi fara sa ai nevoie de un operator.

Desi bancile fac un pariu mare in directia digitalizarii si al unitatilor cashless, Constantinescu crede ca in ceea ce priveste distributia de cash, reteaua de ATM cu siguranta isi justifica prezenta si va ramane o prezenta pe termen lung.

Din total business, ATM-urile, fie ca sunt traditionale sau multifunctionale, reprezinta circa 50% din cifra de afaceri a Printec, vanzarile de POS reprezinta si ele 25% din cifra de afaceri (cumulat echipamente, servicii si software), iar restul afacerilor vin din zona de compliance si integrare IT, unde Printec a inceput sa lucreze impreuna cu Namirial la proiecte de semnatura electronica.

Proiectele de semnatura digitala, o tendinta de tip “MeToo” in banking

Intrebat despre valul de proiecte digitale la care bancile locale au inceput sa lucreze, seful Printec Romania sustine ca observa si o tendinta de tipul “MeToo”, pentru ca, "atunci cand competitia ta anunta un proiect de semnatura electronica, ce ofera clientilor optiunea sa interactioneze cat mai usor cu banca, fara sa mai fie nevoiti sa semneze pe hartie, automat vrei sa tii si tu pasul".

Citeste si:

Pentru banca are sens sa fie aproape de client, pentru ca renunta la infrastructura creata in sucursale. Cel putin la inceputul anului 2017, reducerea de branch-uri a fost masiva, inclusiv in Romania.

Seful Printec sustine ca in orasele mari bancile au suficient de multi clienti cu care pot colabora pe un flux digital, dar cum ajungi la zona rurala? “E tentant sa spui ca in zona rurala apetitul pentru tehnologie e mai scazut, dar pe de alta parte toata lumea are un smartphone. Pentru o anumita categorie de populatie s-ar putea sa fie prea ambitios sa livrezi o aplicatie bancara si sa propui autentificarea cu amprenta, dar pe de alta parte canalele de comunicare trebuie sa fie acolo. Trebuie sa ai infrastructura ca sa ajungi la clientul final si sa il ajuti sa depaseasca eventualele temeri fata de tehnologie. Si, daca reusesti, atunci ai rezolvat o problema mare, pentru ca nu poti sa pui ATM-uri in toate catunele din Romania”, subliniaza Constantinescu.

Citeste si:

Toate bancile incearca sa ofere un mediu cat mai prietenos pentru clienti, dar cu siguranta ca vor ramane in urma unele banci care nu reactioneaza si sunt cateva care inca opereaza pe modelul vechi, in care trebuie sa te duci in sucursala si sa stai la coada.

Ce tine pe loc vanzarile de mPOS-uri?

Pe segmentul mPOS (dispozitivele mobile de acceptare a platii cu cardul), seful Printec Romania nu vede, deocamdata, volume mari care sa intre in piata, fiind sceptic in ceea ce priveste cererea si adoptia aceste tehnologii.

“Se vorbeste mult, tentatia este mare pentru ca vrei device-uri mici si comode, dar vorbim de 3 ani de zile cu mare avant de aceste lucruri, insa in afara de 2-3 proiecte limitate nu am vazut un avant major”, ramarca Bogdan Constantinescu.

Principalul motiv pentru cererea inca anemica tine de faptul ca solutia de mPOS, cel putin pana in momentul de fata, te obliga de fapt sa cauti un raspuns la intrebarea “cum printezi bonul fiscal?”

Citeste si:

“Poti sa il printezi pe loc, sa il trimiti clientului prin mail ulterior, dar recunoaste ANAF-ul o chitanta trimisa pe mail? Sunt lucruri putin neclare si toate aceste complicatii tin pe loc tehnologia mPOS”, afirma Constantinescu.

Exista bineinteles si solutia ca un curier, de exemplu, sa care dupa el o imprimanta bluethooth, dar poate o sa mai aiba nevoie si de o baterie portabila “si dintr-o data ai un set de device-uri de care trebuie sa ai grija si sa le cari dupa tine”.