Relatia dintre client si banca este subiect de discutie si in aceasta toamna. Proiectul de lege prin care se intentioneaza plafonarea sumei care poate fi recuperata de la un datornic la banca la pretului la care a fost vanduta creanta este in dezbateri parlamentare pe ultima suta de metri. In cazul in care va fi adoptata in forma propusa, Legea va avea multiple efecte nefaste pentru toti jucatorii implicati in aceasta piata, dar mai ales pentru viitorii clienti ai bancilor si IFN-urilor.

“Proiectul de reglementare a industriei, aflat in dezbatere in Camera Deputatilor si care limiteaza suma colectata pe o creanta la dublul pretului platit pe acea creanta, este cea mai mare ingrijorare a industriei de colectare in momentul de fata. In prezent, legislatia ne permite sa colectam pana la 100% din valoarea creantei”, a explicat, pentru wall-street.ro, Dimana Vlaeva, managing director DCA Romania.

Doar un sfert din creante se si recupereaza. De ce?

O firma care activeaza in acest domeniu recupereaza doar aproximativ 25% din datoriile preluate, in principal din cauza faptului ca, de multe ori, este vorba de credite luate in urma cu 8-10 ani, timp in care oamenii isi schimba datele de contact (adresa, numar de telefon etc.).

“Este important sa intelegem ca in Romania anului 2018, circa 75% dintre creantele pe care noi le cumparam nu le putem colecta NICIODATA, din simplul motiv ca nu reusim sa luam legatura cu marea majoritate a debitorilor nostri. Rata medie de contact prin mijloace amiabile a debitorilor nostri este de circa 16%”, a mai spus reprezentanta companiei, mentionand ca procentul de recuperare creste la 25% doar dupa aplicarea procedurilor de executare silita.

In cazul in care se aproba plafonarea, firmele de recuperare intra pe pierdere si ar putea pleca din Romania. Insa aceasta nu este singura problema creata de aceasta reglementare.

Citeste si:
SelfPay adauga 4 IFN-uri in reteaua de furnizori
SelfPay adauga 4 IFN-uri in...

“Proiectul legislativ va avea un efect de domino cu consecinte devastatoare pe termen mediu si lung pentru toate partile implicate: creditori, colectori, bugetul de stat, economia ca intreg, dar mai ales asupra debitorilor. Iar aceste consecinte vor incepe sa aiba impact la cateva luni de la implementarea acestei legi”, a mai spus Dimana Vlaeva.

Cum se va derula procesul de recuperare a creantelor?

Intr-o prima faza, debitorii vor inceta sa-si mai achite ratele la banca, in speranta ca, dupa ce creanta lor va fi vanduta, o vor putea rascumpara mult mai ieftin - dublul pretului la care a vandut-o banca.

“Daca luam ca exemplu teoretic un pret de vanzare de circa 25% din valoarea unei creante, intelegem ca un debitor nu va putea fi obligat sa plateasca mai mult de 50% dintr-un credit”, a explicat reprezenta DCA Romania. Astfel, se va incuraja neplata datoriilor la banci si IFN-uri.

Cine va suporta pierderile? In prima faza, societatile de recuperare a creantelor, pentru ca nu vor mai avea piata (nu isi vor mai permite sa cumpere creante, daca nu vor putea recupera pana la 100%).

Citeste si:
Cat mai castiga angajatii din banci
Studiu: Angajatii romani din...

Intrucat colectorii de creante nu vor putea colecta mai mult decat de doua ori pretul platit pe creanta, acestia isi vor pierde interesul sa mai cumpere, pentru ca nu va mai fi profitabil un astfel de business - Dimana Vlaeva.

Urmatorul impact va fi asupra bancilor si IFN-urilor, care nu vor mai avea cui sa vanda creditele neperformante. In aceste conditii, in momentul in care un client nu isi va plati rata la banca, aceasta din urma continua sa aplice dobanzi si penalitati, care urca datoria clientului, iar dupa perioada limita, trece la executarea silita.

In prezent, in cazul unei creante vandute, dobanzile si penalitatile se sisteaza, iar firma de recuperare incearca sa recupereze doar datoria preluata de la banca.

Mai mult, trebuie precizat ca noua masura vine dupa ce, la inceputul anului, prin Codul Fiscal, au fost impuse bancilor si IFN-urilor alte limitari la vanzarea de credite neperformante (daca banca decide sa vanda acele credite, doar 30% din valoarea lor poate fi contabilizata ca pierdere, iar pentru restul (70%), institutia de credit este obligata sa plateasca impozit pe venit, chiar daca vinde creanta sub aceasta valoare).

Citeste si:
Ministerul Finantelor s-a imprumutat astazi la banci 90 de mil. de lei
Ministerul Finantelor s-a...

De unde recupereaza bancile pierderile?

Cu un portofoliu de neperformante in crestere si cu costuri suplimentare generate de structurile de executare silita care trebuie dezvoltate, bancile vor fi obligate sa inaspreasca conditiile de creditare pentru clientii noi (costuri mai mari si conditii mai stricte).

“Astfel, tot cei mai saraci dintre romani vor avea si mai mult de suferit pentru ca li se va ingradi accesul la creditare sau, in cel mai fericit caz, vor trebui sa plateasca un cost mult mai mare pentru un credit decat in prezent”, a punctat reprezentanta societatii.

Dincolo de aceste aspecte, efectele in economie se vor propaga in lant: consumul scade, avansul PIB-ului incetineste, se vor colecta mai putine taxe la bugetul de stat si asa mai departe.

Piata creantelor bancare este deja in cadere libera

Ca urmare a masurilor adoptate la inceputul acestui an, creantele provenite de la institutiile financiare nebancare (pe locul doi in piata dupa cele de la companiile de telefonie si alte utilitati) au inregistrat o scadere de 84% de la un an la altul (la opt luni), in vreme ce valoarea lor a coborat cu doar 21%. Daca in perioada ianuarie – august 2017 creantele IFN-urilor reprezentau circa 42% din total, in ianuarie – august 2018, acestea au coborat la 15% din total, arata datele DCA Romania.

Pe locul trei se afla creantele negarantate venite din sectorul bancar, numarul acestora scazand cu circa 70% in 2018 fata de 2017, in vreme ce valoarea portofoliilor a coborat cu doar 57%. (bancile nu mai vand in acelasi ritm, iar cererea din piata a determinat cresterea preturilor). Din totalul de creante negarantate disponibile spre vanzare, acestea reprezentau anul trecut circa 13%, coborand in 2018 la 8%.

Revenind la plafonarea sumei care se poate recupera dintr-o creanta, Dimana Vlaeva a spus ca nu stie sa existe o reglementare similara in alta tara din lume, dar cu siguranta nu exista in nici una din tarile europene in care grupul din care face parte firma pe care o conduce detine reprezentante. “Grupul din care facem parte, B2Holding, este o companie norvegiana listata la bursa de la Oslo, cu reprezentante in 26 de tari europene si am intrebat in toate aceste state daca exista reglementari similare, insa raspunsul a fost unul negativ”, a mai spus Dimana Vlaeva.

Potrivit acesteia, in prezent, procesul de recuperea a creantelor este unul indelungat si dificil.

“In momentul de fata, dureaza in medie 4 – 5 ani pana reusim sa colectam doar pretul pe care l-am platit. Colectarea de creante este o industrie ce vizeaza investitii pe termen lung intr-o tara. Suntem un segment al sectorului financiar cu cele mai mici rate de profit si cu cele mai mari riscuri. Suntem de multe ori cei mai blamati, insa profitul vine foarte greu la noi si dupa mult ani de investitie financiara si efort in colectarea de creante”, a punctat sefa DCA Romania.

In ceea ce priveste rata creditelor neperformante, daca legea trece in forma propusa, aceasta va creste vertiginos ajungand la nivelul de cel putin acum 3-4 ani, dupa care se va stabiliza la un nivel ceva mai scazut, considera Dimana Vlaeva.


Te-ar putea interesa si:


Mai multe articole din sectiunea Finante - Banci »



Citeste si
Primul val de concedieri in bankingul romanesc din ultimii 4 ani