Firma internationala de avocatura Clifford Chance a realizat o analiza referitoare la moneda digitala Libra, anuntata de catre Facebook, in care a trasat principalele provocari cu care ar urma sa se confrunte, din punct de vedere juridic, fiscal sau politic.

Libra este o asa-numita "stablecoin" si, spre deosebire de Bitcoin, de exemplu, va fi legata de o rezerva stabila de active care sa ii mentina valoarea. Cu toate acestea, lansarea unui proiect de o asemenea complexitate si amploare globala atrage dupa sine o serie de provocari legislative, juridice, practice si politice.

Facebook a infiintat o subsidiara reglementata, Calibra, pentru gestionarea serviciilor financiare rpe cae le av furniza in legatura cu Libra, cu scopul declarat de a mentine separate datele financiare si sociale ale persoanelor fizice. Primul produs Calibra este un portofel digital ce permite consumatorilor sa detina si sa foloseasca Libra, desi nu exista nicio restrictie care sa impiedice alte firme sa lanseze portofele concurente.

In mod evident, Libra nu are scopul exclusiv de instrument de acoperire financiara la scara larga. Lista membrilor fondatori ai Asociatiei Libra include multe companii cu o multitudine de clienti cu apetit pentru tehnologie, iar Libra are potentialul clar sa devina o moneda globala utilizata la nivel mondial.

Aspecte de reglementare

Unul dintre cadrele complexe de reglementare pe care Libra va trebui sa le navigheze este cel ce guverneaza serviciile financiare la nivel international, conform analizei realizate de Clifford Chance.

In Uniunea Europeana, infiintarea Fondului de Rezerva al Libra, menit sa ofere sprijin pentru moneda virtuala, ridica intrebari din zona organismelor sau sistemelor de investitii colective. Emiterea si intermediarii care furnizeaza servicii clientilor din UE vor trebui sa aiba in vedere legislatia privind fondurile si serviciile de investitii, precum si reglementarile privind autorizarea intermediarilor si a locurilor de tranzactionare, marketingul fondurilor si ofertele de valori mobiliare, distributia pachetelor de produse investitorilor de retail, securitizare (cel putin daca exista un element de subordonare a creantelor detinatorilor de tokenuri de investitii asupra masei de active) si abuzul de piata.

In plus, cadrul UE privind serviciile de plata poate fi relevant, avand in vedere ca functia explicita a Libra este de a permite utilizatorilor sa-si indeplineasca obligatiile care decurg din tranzactii, precum si normele europene privind monedele electronice, daca Libra le ofera titularilor creante asupra unui emitent in schimbul primirii de fonduri.

Deoarece Libra este destinata sa actioneze ca o moneda globala, sunt relevante toate constrangerile de reglementare din intreaga lume. De exemplu, unele tari cum ar fi China au introdus o interdictie cu privire la criptomonede, altele cum ar fi Germania au extins legislatia existenta privind serviciile financiare pentru a se aplica criptomonedelor ca Bitcoin, in timp ce jurisdictii precum Malta si Gibraltar au dezvoltat reglementari speciale pentru criptomonede, fiecare dintre acestea urmand sa fie adresata separat. Imaginea globala este un cadru foarte dificil de navigat, dar exista initiative ce pot contribui la conturarea unei abordari armonizate. De exemplu, Guvernatorul Bancii Centrale a Frantei, Francois Villeroy de Galhau, a anuntat ca G7 a infiintat un grup de lucru condus de Benoit Coeure, membru al consiliului de administratie al Bancii Centrale Europene, pentru a evalua stablecoins precum Libra si modul in care acestea se aliniaza la cadrele de reglementare existente.

Clifford Chance a identificat mai multe alte aspecte de reglementare, cum ar fi :

  • Cum vor fi aplicate reglementarile privind criminalitatea financiara in cazul tranzactiilor cu Libra (si pentru cine)?
  • Cum si cat de des se vor calcula si reconcilia costurile, veniturile si activele Rezervei Libra cu Libra in exces, cum va fi anuntat acest lucru si cat de frecvent?
  • Ce cerinte contractuale si de transparenta - cum ar fi necesitatea unui acord scris sau declaratii de tranzactii care sa fie furnizate pe suport de hartie sau pe un suport durabil - se aplica intermediarilor care presteaza servicii legate de Libra si pot acesta fi aplicate in practica?
  • Utilizatorii Libra vor beneficia de sistemele de asigurari guvernamentale sau de garantare a depozitelor pentru detinerile lor sau pentru serviciile furnizate de catre furnizorii profesionisti?
  • Care este, din punct de vedere institutional, capitalul reglementat sau tratamentul de lichiditate al bancilor sau al altor institutii financiare reglementate care detin sau tranzactioneaza Libra?
  • Au dreptul entitatile cu o autorizatie limitata sa detina Libra?
  • Care este tratamentul de lichiditate al bancilor sau al altor institutii financiare reglementate care actioneaza in calitate de custode al Fondului de Rezerva cu active al Libra?

Un alt aspect de reglementare se refera la confidentialitatea datelor. Informatiile si fluxurile de date referitoare la Libra, tranzactiile si utilizatorii Libra vor fi numeroase, transfrontaliere si complexe, ceea ce va crea un amestec de provocari si oportunitati intr-o lume post-GDPR. Dezvoltarea sistemului care sa asigure respectarea actuala si viitoare a cerintelor globale privind protectia datelor va fi critica, iar autoritatile de reglementare si-au exprimat deja ingrijorarea in aceasta privinta, dat fiind trecutul Facebook.

Consideratii juridice

O astfel de intrebare se refera la natura juridica a Libra - o problema mai ampla care continua sa atraga provocari pe piata criptomonedelor. Acest lucru este deosebit de important pentru Libra, avand in vedere activele suport. Natura sa juridica va determina daca detinatorii de Libra sau reselleri autorizati pot avea pretentii legale cu privire la activele Fondului de Rezerva, legea care reglementeaza aceste creante si competenta pentru executarea acestor creante si modul in care detinatorii si resellerii sunt protejati impotriva viitoarelor modificari ale intelegerilor ce guverneaza Libra sau in cazul unui eventual esec al Asociatiei Libra sau a custozilor activelor Rezervei Libra.

In plus, natura juridica a Libra va determina modul in care poate fi transferata proprietatea, daca poate fi acordata o garantie asupra Libra (si, daca da, cum), daca Libra poate fi furata si cum poate fi recuperata (si cine este indreptatit sa o revendice in cazul unui litigiu). De asemenea, ar putea afecta modul in care achizitiile de bunuri si servicii efectuate cu ajutorul Libra sunt protejate, de exemplu, prin masuri de protectie a consumatorilor (poate ca acestea vor fi protejate in cazul unei tranzactii de vanzare, dar nu si de barter). Este o intrebare fundamentala cu consecinte ample.

Regimul de responsabilitate pentru Libra va fi, de asemenea, complex - este un instrument cu roluri si aspecte diverse. Fara indoiala ca avocatii de litigii vor fi ocupati pentru urmatorii ani daca si cand sistemul nu va functiona asa cum isi propun partile; in plus, intrebarile vor fi fara precedent – ca de exemplu, cine ar trebui sa raspunda pentru bug-urile din codul open source care a fost folosit de catre partile ce tranzactioneaza in diferite jurisdictii in care nu exista un singur actor cu responsabilitate generala pentru guvernarea Libra Blockchain? O creanta aferenta neindeplinirii obligatiei de a transfera Libra va reprezenta o datorie sau o cerere de despagubire, iar plata va fi facuta in Libra sau intr-o moneda oficiala?

Consideratii fiscale

Este putin probabil ca autoritatile fiscale sa se bazeze pe conformarea fiscala voluntara, avand in vedere popularitatea si potentialul de adoptare la scara larga al Libra. Este de asteptat ca Asociatia Libra sa fie obligata sa raporteze autoritatilor fiscale tranzactiile utilizatorilor sai, fie in conformitate cu reglementarile interne sau internationale existente, a unui sistem semi-voluntar (cum este acordul Airbnb cu autoritatea fiscala daneza) sau a unor noi reguli specifice. Prin urmare, este probabil ca taxarea sa devina o problema importanta atat pentru consumatorii care utilizeaza Libra, cat si pentru intreprinderile care accepta Libra.

De exemplu, in cazul in care exista vreun decalaj intre momentul in care consumatorii achizitioneaza Libra si momentul in care o cheltuiesc, atunci orice castig sau pierdere va intra sub incidenta regulilor aplicabile privind impozitul pe castigurile de capital. Chiar daca se pot aplica scutiri, calculul raspunderii unui utilizator pe parcursul unui an fiscal (avand in vedere potentialele sute de tranzactii) va fi dificil din punct de vedere practic.

Resellerii autorizati si alte intreprinderi care accepta Libra vor fi vizate de doua momente impozabile: in primul rand, dupa ce primesc Libra de la consumatori (adica "taxa normala" aplicabila profiturilor din tranzactionare, ceea ce s-ar fi intamplat daca ar fi primit moneda reala); si, in al doilea rand, fie la transformarea Libra in active sau la utilizarea monedei in relatie cu alt business care accepta Libra (profit / pierdere / castig pentru "cheltuirea" Libra). Acest lucru inseamna ca intreprinderile respective vor fi supuse unei incertitudini reale si unor costurilor posibil mai mari.

"In Romania, ne putem astepta ca autoritatile fiscale sa analizeze cu atentie eventualul impozit datorat tranzactiilor legate de Libra, in masura in care acestea vor intra sub incidenta prevederilor fiscale romanesti ce prevad deja ca, incepand cu ianuarie 2019, castigurile din transferuri de monede virtuale sunt impozabile (sau alte reglementari fiscale relevante pe care Romania le poate adopta in acest scop)", precizeaza Raluca Coman, Senior Associate Clifford Chance Badea.

Consideratii de natura politica

Avand in vedere amprenta globala, dimensiunile si rata mare de utilizare a Facebook, problemele de natura politica sunt multiple.
In primul rand, Libra anunta o noua incursiune majora a marilor companii tech in zona serviciilor financiare.

Intreruperea intermedierii platilor si accesului la sistemul de plati de catre banci pare inevitabila si are deja un precedent in China, unde mai mult de jumatate dintre tranzactii au loc astazi folosind furnizori terti de plati, cum ar fi WeChat si AliPay. De fapt, peste jumatate de trilion de tranzactii au fost procesate prin platformele acestor doi giganti de tehnologie anul trecut (aproximativ 1,7 miliarde de tranzactii pe zi). Puterea pe care se pare ca o au marile companii de tehnologie a atras multi critici si, din ce in ce mai mult, in special in SUA, exista voci care sustin diminuarea puterii pe care o au acestea. Lansarea Libra vine sa inflameze si mai mult spiritele.

Daca Libra va deveni, intr-adevar, un sistem global de plati care sa permita tranzactii internationale, Mark Carney, guvernatorul Bancii Angliei, a precizat ca va fi necesara supravegherea bancii centrale: "Daca va functiona, ar fi cu atat mai important ca noi insine, Fed (Federal Reserve), BCE, principalele banci centrale ale lumii sa supraveghem in mod direct reglementarea acestei entitati".

Raluca Coman, Senior Associate Clifford Chance Badea, aminteste ca Banca Nationala a Romaniei si-a reafirmat recent rezervele in ceea ce priveste viitorul criptomonedelor in general, deoarece exista inca numeroase aspecte necunoscute (precum incertitudinea daca pe termen lung expunerea la riscurile operationale va fi acceptata la scara larga, lipsa unor prevederi care sa acopere riscurile aferente precum si a unor competente clare pentru gestionarea de catre autoritatile de supraveghere si reglementare) chiar daca, desigur, fintech-urile si tehnologiile blockchain vor restructura viitorul pietelor financiar-bancare, mai ales prin simplificarea sistemelor de plati.

De asemenea, sa nu uitam ca nicio banca din Romania nu este pe lista celor 27 de parteneri din Asociatia Libra, din cauza lipsei de reglementare, dar si pentru ca unele banci au propriile proiecte de lansare de monede digitale si de accelerare a platilor.

Potentiala influenta a marilor companii de tehnologie in domeniul platilor a fost, de asemenea, recunoscuta de catre organismele internationale. Banca de Reglementari Internationale, de exemplu, a aratat in Raportul sau Economic Anual ca "in anumite conditii, cum ar fi sistemul de plati, marile companii de tehnologie au potentialul de a se dezvolta foarte rapid ca institutii financiare relevante din punct de vedere sistemic".

O alta discutie de natura politica vizeaza potentialul de "dolarizare". Accesibilitatea, perceptia de siguranta si stabilitate a Libra si a celorlalte tipuri de stablecoins ar putea insemna ca utilizatorii serviciilor financiare vor fi din ce in ce mai dispusi sa tranzactioneze in moneda straina, in special in tarile cu monede slabe (asa-numitul proces de "dolarizare").

Libra ar putea facilita acest lucru, iar organismele internationale, inclusiv FMI, sunt ingrijorate de faptul ca, in acest context, tarile vor pierde controlul politicii monetare, expunerea sistemelor financiare la socuri de curs valutar va creste, in timp ce bancile centrale vor fi constranse sa furnizeze lichiditati. In cele din urma, dolarizarea poate impiedica dezvoltarea financiara si cresterea pe termen lung.
O alta intrebare care va fi pusa fara indoiala in legatura cu structura Libra este potentialul impact sistemic al fluxurilor la scara larga in si din Fondul de Rezerva, daca Libra capata amploare.

Fluxurile dinspre depozitele bancare conventionale catre conturile Libra ar putea afecta negativ bancile, de exemplu prin reducerea cuantumului pe care il pot imprumuta si prin afectarea pietelor de obligatiunilor suverane. De asemenea, "renuntarea" la Libra, care va atrage vanzari ample de active din Fondul de Rezerva, ar putea avea un impact asupra pietei de obligatiuni guvernamentale. In plus, eventualele probleme cu mecanismele de reconversie Libra in active reale nu numai ca ar putea declansa fuga utilizatorilor, dar ar putea ridica, de asemenea, probleme mai ample de risc sistemic si de consum.

Sursa foto: shutterstock.com

Abonează-te pe

Calculator Salariu: Află câți bani primești în mână în funcție de salariul brut »

Despre autor
Wall-Street.ro este un cotidian de business fondat în 2005, parte a grupului InternetCorp, unul dintre cei mai mari jucători din industria românească de publishing online.Pe parcursul celor peste 15 ani de prezență pe piața media, ne-am propus să fim o sursă de inspirație pentru mediul de business, dar și un canal de educație pentru pentru celelalte categorii de public interesate de zona economico-financiară.În plus, Wall-Street.ro are o experiență de 10 ani în organizarea de evenimente B2B, timp în care a susținut peste 100 de conferințe pe domenii precum Ecommerce, banking, retail, pharma&sănătate sau imobiliare. Astfel, am reușit să avem o acoperire completă - online și offline - pentru tot ce înseamnă business-ul de calitate.

Te-ar putea interesa și:



Mai multe articole din secțiunea Finanțe - Bănci »


Setari Cookie-uri