Pe langa acest indice, sustine el, este nevoie si de o masura prioritara, respectiv constituirea unui Grup de Lucru cu participarea tuturor actorilor relevanti din piata pentru definirea unui set de indici de referinta pe scadente mai lungi, care "sa adreseze intr-o masura cat mai adecvata particularitatile pietei romanesti".
In opinia lui Manea, este necesar un studiu de impact care sa identifice si sa evalueze un numar de solutii de modificare a metodologiei de calcul al IRCC, dar si preluarea bunelor practici internationale si elaborarea de metodologii de calcul pentru un set de indici de referinta pe scadente mai lungi care sa fie acceptata de catre toti participantii relevanti si reglementarea acesteia.
Potrivit lui Sergiu Manea, metodologia de calcul al IRCC se bazeaza intr-o pondere covarsitoare pe tranzactii pe termene foarte scurte - overnight sau de o saptamana - in timp ce este utilizat pentru a reflecta asteptarile in privinta ratelor de dobanda pe termene mai lungi, de 3 sau 6 luni.
Citeste si:
Indicele nu face distinctie intre palierele de maturitate ale tranzactiilor pe rate de dobanda. Astfel, se cumuleaza elemente de natura economica cu totul diferita - de exemplu, tranzactiile overnight sunt adunate cu tranzactii pe 3 sau pe 6 luni - ceea ce face indoielnica relevanta rezultatului obtinut in urma calculului.
Presedintele CPBR afirma ca IRCC se bazeaza pe masurarea unor evolutii din trecut si nu inglobeaza asteptarile pietei privind evolutia viitoare a dobanzilor pe termen scurt pentru perioada pentru care se vrea ca indicele sa reprezinte o referinta.
"Acesta nu reprezinta costul marginal al fondurilor pentru banci, prin urmare are o relevanta redusa pentru coordonarea administrarii activelor si pasivelor bancare, creand potentiale dezechilibre intre administrarea celor doua parti ale bilantului bancar. Aceste dezechilibre genereaza costuri suplimentare care se vor reflecta la un moment dat si in marjele practicate de banci in relatia cu clientii", a precizat el.
Citeste si:
In plus, Manea spune ca metodologia de calcul al IRCC introduce un decalaj temporal mediu de 4,5 luni intre momentul la care au loc tranzactiile pe baza carora se determina indicele si perioada pentru care se aplica. Un decalaj temporal relativ mare poate produce distorsiuni ale efectelor masurilor de politica monetara, in conditiile in care pot exista perioade in care inflatia este in scadere, iar IRCC si, implicit, costul creditelor destinate consumatorilor este in crestere.
Totodata, el a afirmat ca prin taxa pe activele financiare al bancilor s-a urmarit cresterea intermedierii financiare, scaderea costului creditarii populatiei si incurajarea economisirii. In fapt, riscurile induse de introducerea acestei masuri fiscale pot genera costuri, atat in randul consumatorilor, cat si al institutiilor de credit si al economiei, in general, care depasesc cu mult beneficiile estimate si, in ultima instanta, acestea vor avea un impact negativ semnificativ la nivel macroeconomic.
Citeste si:
"Avand in vedere efectele negative in cascada pe care le va produce asupra intregii economii a Romaniei si lipsa unei analize de impact care sa justifice introducerea unei asemenea poveri fiscale, consideram ca taxa pe activele financiare ale bancilor ar trebui eliminata", sustine Sergiu Manea.
Indicele de referinta pentru creditele consumatorilor (IRCC) este reglementat de OUG 19/2019.
Evenimentul "Scoala de vara - sistemul bancar si bazele unui mediu competitional sanatos", editia 2019, este organizat sub patronajul Consiliului Concurentei si in parteneriat cu CPBR. Evenimentul este gazduit de Banca Nationala a Romaniei.
Calculator Salariu: Află câți bani primești în mână în funcție de salariul brut »
Te-ar putea interesa și:
