În ultimii ani, am fost martorii unei schimbări de paradigmă în privința comportamentului consumatorilor, care, încurajați și de evoluția tehnologică, se orientează tot mai mult spre soluțiile digitale ce le sunt puse la dispoziție. Motivele sunt diverse, cele mai importante fiind eficiența unor astfel de sisteme, posibilitatea de a centraliza diferite aspecte ale vieții cotidiene (de regulă, într-un dispozitiv inteligent precum un smartphone, tabletă etc.) și, nu în ultimul rând, confortul generat de astfel de soluții.

Articol realizat de Georgiana Evi, avocat senior (foto stânga), și Nicolae Grasu, avocat Clifford Chance Badea (foto dreapta), pentru secțiunea Experții Future Banking, un spațiu virtual de dezbatere în care poți citi analize și opinii ale specialiștilor din diferite industrii și arii de practică.

În acest context al digitalizării cât mai multor aspecte ale vieții noastre (avem în vedere în primul rând internet of things, inteligența artificială, machine learning, precum și diverse aplicații care sunt bazate pe acestea din urmă), precum și această schimbare în comportamentul consumatorului obișnuit, este de înțeles interesul pe care băncile tradiționale l-au acordat și îl acordă în continuare schimbărilor și transformărilor în modul de operare al acestora, sistemelor și infrastructurii interne și, desigur, serviciilor și produselor financiare pe care le oferă consumatorilor.

Astfel, observăm un trend al băncilor tradiționale de a „împrumuta ADN FinTech", de a implementa soluții tehnologice, digitale în ceea ce privește diferite aspecte sau etape ale fenomenului bancar. Dar cu toate acestea, transformarea digitală a acestor bănci ar trebui privită mai mult decât ca un simplu trend, aceasta ar trebui privită ca o reală nevoie a acestora și a business-ului pe care îl practică. În acest context, desigur, apar diverse provocări pe care băncile tradiționale, precum și toți ceilalți actori de pe piața financiară din România, trebuie să le depășească pentru a implementa aceste noi tehnologii într-un mod „sănătos” și eficient.

Provocări

Indiferent de modul în care aleg să „importe ADN de FinTech", băncile trebuie să aibă în vedere unele provocări atât dintr-o perspectivă comercială, de business, cât și dintr-o perspectivă legală.

Astfel, dintr-o perspectivă de business, trebuie avute în vedere, printre altele, următoarele aspecte:

  • Business plan. O astfel de transformare presupune un proces de durată, care s-ar întinde pe cel puțin câțiva ani. Astfel, un aspect foarte important de avut în vedere este un plan bine pus la punct. Un astfel de plan presupune o analiză serioasă a obiectivelor propuse, a resurselor disponibile și a celor necesare și, mai ales, a impactului pe care acest proces l-ar avea asupra business-ului și asupra băncii în ansamblul său. În lipsa unei analize serioase asupra capacității băncii de a implementa noile tehnologii și asupra aspectelor sau sistemelor ce pot fi îmbunătățite pentru a genera o reală plus valoare, procesul de digitalizare nu ar produce efectul scontat, putând, din contră, genera multiple alte probleme și provocări.

  • Capabilități. Un aspect foarte important îl reprezintă și capabilitățile în domeniul digital existente la nivelul băncii. Deși, în mod evident, există echipe IT dedicate la nivelul fiecărei bănci, trebuie avute în vedere și capabilitățile întregului personal al băncii (utilizatorii/ operatorii aplicațiilor și, din anumite puncte de vedere, chiar și persoane din conducerea băncii). Astfel, pentru a utiliza la maximum noile tehnologii, personalul băncilor trebuie să înțeleagă mecanismul de funcționare al acestora și să poată utiliza în mod eficient aceste aplicații. În acest sens, în cadrul procesului de transformare/ implementare al acestor noi soluții digitale, ar trebui ca băncile să aibă în vedere diferite activități/ training-uri care să asigure posibilitatea personalului de a face față schimbărilor ce urmează a fi adoptate, precum și nivelul calitativ al serviciilor prestate.

  • Angajati. O problemă recurentă în ceea ce privește orice proces de digitalizare o reprezintă resursa umană. Aplicarea noilor tehnologii (foarte multe dintre acestea fiind bazate pe inteligența artificială sau pe conceptul de machine learning) presupune, în mod firesc, automatizarea unor procese repetitive sau care nu presupun un nivel ridicat de complexitate în efectuarea lor. Astfel, există o teamă inerentă a angajaților de a-și pierde locul de muncă, de a fi înlocuiți de roboți. În acest context, este important ca băncile, în contextul elaborării unui plan de implementare al noilor tehnologii digitale, să acorde un interes deosebit acestui aspect. O posibilă soluție o reprezintă utilizarea resursei umane pentru a genera plus valoare în alte aspecte ale activității băncii. Un exemplu în acest sens este utilizarea resursei umane disponibile (ca urmare a eliminării din sarcina acestora a unor procese repetitive, adeseori ineficiente din punctul de vedere al timpului necesar derulării acestora), pentru a îmbunătăți din punct de vedere calitativ serviciile din sfera relaționării cu clienții, servicii unde factorul uman nu ar putea fi înlocuit cu atâta ușurință de către inteligența artificială.

  • Infrastructură (legacy systems). O altă provocare o reprezintă infrastructura existentă la nivelul băncilor tradiționale. Aplicațiile FinTech au la bază tehnologii inovative precum inteligența artificială sau machine learning, care se află într-o permanentă evoluție. Astfel, trebuie avută în vedere măsura în care aceste noi tehnologii sunt compatibile cu sistemele și infrastructura deja existente la nivelul fiecărei bănci. Un „upgrade” sau o înlocuire a acestor sisteme presupune costuri substanțiale, precum și un proces de durată și, adeseori, anevoios.

  • Customer experience. În contextul socio-economic actual, un factor important în alegerea oricărui produs de către consumator o reprezintă și experiența de care acesta are parte în ceea ce privește utilizarea produsului/ serviciului respectiv. Astfel, această experiență poate fi influențată de aspecte precum interfața pusă la dispoziția clientului pentru a accesa produsul/ serviciul bancar, precum și, mai important, posibilitatea personalizării produsului/ serviciului bancar achiziționat pentru a răspunde în mod adecvat nevoilor consumatorului.

  • Timing. Într-un domeniu în care evoluția este perpetuă, timing-ul este de o importanță majoră. Astfel, un factor important în ceea ce privește reușita proceselor de transformare digitală a băncilor tradiționale este reprezentat și de posibilitatea acestora de a urmări și chiar de a anticipa trendurile existente în domeniu.

Dintr-o perspectivă juridică, o atenție deosebită ar trebui acordată unor aspecte precum:

  • Data protection și cybersecurity. Orice soluție FinTech, pentru a fi eficientă și a funcționa în parametri optimi, presupune utilizarea și procesarea unui volum foarte mare de date și informații. În acest sens, indiferent de modul în care au ales să implementeze aplicațiile FinTech la nivelul activității băncii (achiziționare, parteneriat etc.), băncile trebuie să aibă în vedere obligațiile legale ce le incumbă (inclusiv cele în temeiul Regulamentului GDPR sau al Legii nr. 190/2018 privind măsuri de punere în aplicare a Regulamentului GDPR), precum și cele mai bune practici în materia protecției datelor cu caracter personal și securității cibernetice.

  • Regulatory. În funcție de modul de implementare al aplicațiilor FinTech, băncile trebuie să aibă în vedere și măsura în care le sunt sau le-ar deveni aplicabile diferite obligații de conformare din sfera de reglementare (regulatory). Spre exemplu, dacă prin implementarea unei noi aplicații FinTech o bancă intră pe o piață nouă, ar putea deveni incidentă necesitatea obținerii unor autorizații, licențe etc. din partea Băncii Naționale a României sau a Autorității de Supraveghere Financiară pentru a putea opera pe piață respectivă sau urmărirea unor cerințe de reglementare sau raportare suplimentare. Conformarea cu toate cerințele legale este de o importantă majoră pentru a evita posibilele sancțiuni incidente, precum și păstrarea reputației și încrederii de care se bucură respectiva banca.

  • Răspunderea. Așa cum am menționat și mai sus, este important ca fiecare utilizator/ operator al aplicațiilor FinTech să cunoască într-o anumită măsură modul în care acestea funcționează, precum și capacitățile acestora de a le utiliza în parametri optimi. În acest sens, incidente ar putea fi prevederi ale Codului Civil al României sau ale Directivei 85/374/CEE (transpusă în legislația națională prin Legea 240/2004 privind răspunderea producătorilor pentru pagubele generate de produsele cu defecte). Deși există numeroase discuții care se pot naște privind răspunderea juridică în contextul noilor tehnologii (spre exemplu, măsura în care ar putea răspunde și furnizorul sau dezvoltatorul aplicației), riscul angajării răspunderii juridice a băncii (sau a personalului acesteia) nu poate fi neglijat. O astfel de situație ar ridica serioase semne de întrebare cu privire la abilitățile băncii de a se conforma și exigențelor legale menționate la cele două puncte de mai sus.

  • Externalizare. Și în privința externalizării anumitor activități ale băncii trebuie avute în vedere cerințe legale de conformare existente atât la nivel național (spre exemplu, Regulamentul nr. 5/2013 al Băncii Naționale a României), cât și la nivel european (spre exemplu, recomandarea Autorității Bancare Europene intitulată "Recommendations on outsourcing to cloud service providers"). De asemenea, trebuie remarcată posibilitatea ca banca în cauză să fie trasă la răspundere în măsura în care operatorul către care au fost externalizate activități ale acesteia nu se conformează exigentelor legale existente (spre exemplu, un nivel adecvat de transparentă).

Concluzii

Rămâne de văzut modul și măsura în care băncile tradiționale vor alege să se transforme digital sau, după caz, vor finaliza acest proces de transformare. Având în vedere beneficiile pe care le presupune o astfel de transformare implementată într-un mod adecvat (e.g. costuri considerabil reduse, o experiență îmbunătățită a consumatorului, utilizarea mai eficientă a resursei umane disponibile sau chiar continuarea activității, mai ales în contextul pandemiei Covid-19, ș.a.m.d.), considerăm că acesta va fi unul dintre factorii care vor decide cum va evolua piața bancară în viitor. Astfel, ne așteptăm ca pe parcursul anului 2020 (precum și în următorii ani) să vedem o activitate intensă și accelerată și o atenție sporite în legătură cu acest segment de piață, actorii principali căutând să inoveze în aspectele care contează, pentru a nu rămâne în urma evoluției pe care o observăm atât în societate, cât și în modul de a face business.

Abonează-te pe

Calculator Salariu: Află câți bani primești în mână în funcție de salariul brut »

Despre autor
Wall-Street.ro este un cotidian de business fondat în 2005, parte a grupului InternetCorp, unul dintre cei mai mari jucători din industria românească de publishing online.Pe parcursul celor peste 15 ani de prezență pe piața media, ne-am propus să fim o sursă de inspirație pentru mediul de business, dar și un canal de educație pentru pentru celelalte categorii de public interesate de zona economico-financiară.În plus, Wall-Street.ro are o experiență de 10 ani în organizarea de evenimente B2B, timp în care a susținut peste 100 de conferințe pe domenii precum Ecommerce, banking, retail, pharma&sănătate sau imobiliare. Astfel, am reușit să avem o acoperire completă - online și offline - pentru tot ce înseamnă business-ul de calitate.

Te-ar putea interesa și:



Mai multe articole din secțiunea Finanțe - Bănci »


Setari Cookie-uri