Numerarul are niște elemente și particularități care țin de suveranitatea, identitatea și politicile monetare ale fiecărui stat. Drept urmare, nu putem renunța complet la numerar, dar putem limita utilizarea lui. Aceasta este părerea lui Bogdan Pătru, Government Segment Lead, Mastercard România și Croația, care a explicat, într-un interviu wall-street.ro, care este relația românilor cu plățile digitale și cum funcționează Indicele Plăților Digitale.
Cu toate că nu putem subestima importanța cash-ului din viața românilor, Bogdan a menționat că numerarul este direct corelat cu nivelul economiei gri, atât la nivel local, cât și european, în timp ce plățile electronice contribuie la albirea economiei. Acestea pot fi urmărite ușor, sunt ținute în evidența și fiscalizate, ceea ce e un plus la nivelul societății.
„Consecința nivelului ridicat al economiei gri este faptul că Guvernul nu reușeste să colecteze taxele de care este nevoie pentru investiții în dezvoltare. Înregistrăm permanent deficite bugetare, iar Guvernul apelează la împrumuturi externe, ceea ce determină creșterea datoriei publice. Este nevoie, așadar, de modernizarea instrumentelor de colectare, precum și de măsuri pentru combaterea evaziunii fiscale”, a declarat reprezentantul Mastercard.
Citeste si:
Ce este Indicele Plăților Digitale și cum putem determina relația românilor cu banii
Indicele Plăților Digitale (IDP) este un instrument de analiză dezvoltat de Mastercard, care urmărește evoluția plăților digitale, la nivel național. Indicele analizează dezvoltarea pieței locale de plăți electronice în funcție de trei sub-indici evaluați pe o scară de la 1 la 100, fiecare cu o pondere egală în scorul final. Infrastructura este un sub-indice care urmărește pregătirea infrastructurii existente și capacitatea acesteia de a permite plăți electronice. Cunoștința analizează cunoștințele consumatorilor și înțelegerea plăților electronice de către aceștia. Utilizarea arată gradul de adoptare a plăților digitale și poziția acestora față de numerar.
Accesul la servicii financiare este determinat de factori precum infrastructura de plăți, profilul demografic și nivelul de digitalizare. Românii care nu au acces la aceste servicii locuiesc în mare parte în mediul rural sau urbanul mic, au un nivel mai scăzut de educație, venituri mai mici sau poate chiar nu au un venit constant, subliniază Bogdan Pătru.
Citeste si:
„Rezultatele studiului indică faptul că românii sunt, în general, deschiși să adopte plățile digitale, dar foarte mulți nu înțeleg încă pe deplin cum funcționează și care sunt avantajele acestor metode de plată”, declară reprezentantul Mastercard.
Sistemul a fost implementat pentru a înțelege dinamica schimbărilor, evoluția plăților electronice și maturitatea ecosistemului de plăți din România.
Doar jumătate dintre români își primesc veniturile pe card
Conform datelor Mastercard, la nivelul anului trecut, ponderea populației bancarizate era de 60%. Acest lucru înseamnă că 2 din 5 români nu au acces la produse și servicii financiare și, prin urmare, nu pot utiliza plățile digitale.
Întrebat care este motivul pentru care suntem încă în urmă la nivelul plăților digitale, reprezentantul Mastercard a menționat faptul că gradul de bancarizare este strâns legat de accesul la produsele și serviciile bancare, practic de infrastructura existentă, de nivelul de educație financiară și de pregătire digitală al românilor, dar și de afinitatea pentru cash la nivelul populației.
Citeste si:
„Numerarul este în continuare considerat cel mai sigur și convenabil mod de plată de către o bună parte a populației. Acest lucru este alimentat și de faptul că, doar jumătate din populația adultă din România își primește veniturile integral digital, pe card, iar o mare parte din aceste venituri sunt retrase la ATM, conform datelor noastre”, menționează Bogdan Pătru.
Accesarea serviciilor bancare este determinată și de datele demografice. În general, generațiile mai tinere, cu venituri ridicate, cu studii universitare, au cunoștințe financiare mai solide și sunt mai predispuși să utilizeze serviciile bancare, spre deosebire de vârstnici și consumatorii cu un nivel mai scăzut de educație. Totodată, locuitorii din orașele mari și medii au un nivel de cunoștințe financiare mai bun decât cei din zonele rurale, conform informațiilor furnizate de Mastercard.
Citeste si:
România, în topul țărilor europene când vorbim despre viteza la internet, dar pe ultimul loc în UE la competențe digitale
Mai mult, dacă vorbim de nivelul de pregătire digitală în rândul populației, datele arată că suntem în topul țărilor europene care oferă acces la internet de mare viteză. Majoritatea românilor utilizează internetul și dețin un smartphone, procentul situându-se la aproximativ 80%, dar suntem pe ultimul loc în UE în ceea ce privește nivelul de competențe digitale de bază.
La nivel de infrastructură, rata de terminalizare în rândul comercianților locali a fost estimată la 32% în România, fiind cel mai mic rezultat comparativ cu alte țări din regiune în care Indicele Plăților Digitale a fost realizat. În Bulgaria, rata de terminalizare se situează la 64%, în Ungaria e la 47% și în Croația rata de terminalizare e la 44%. Totodată, cei mai mulți dintre acești comercianți sunt din mediul urban. Însă, în mediul mic urban și mai ales rural, cei mai mulți nu au acces la infrastructură suficientă pentru a instala POS-uri.
Citeste si:
În ceea ce privește nivelul de cunoștințe, mare parte din populație, dar și mulți comercianți nu înțeleg încă pe deplin cum funcționează și care sunt avantajele acestor noi metode de plată.
Sursa foto: Shutterstock
Calculator Salariu: Află câți bani primești în mână în funcție de salariul brut »
Te-ar putea interesa și:
