Deși ne lăudăm cu viteza la internet, în realitate suntem în urma celorlalte state europene în materie de competențe digitale – iar decalajul devine tot mai mare de la an la an.
Concluziile aparțin Comisiei Europene și apar în cel mai recent raport privind ”Indicele economiei și societății digitale” (DESI). Potrivit indicatorilor analizați de specialiștii de la Bruxelles, România este pe locul 27 (din 27) la nivel european, la fel ca și în 2021, iar creșterea sa este inferioară celei a țărilor similare – altfel spus, a crescut decalajul în materie de digitalizare față de Bulgaria, de pe locul 26.
Pe locul 2 la proporția de femei specialiste IT&C
Să începem cu părțile bune. Stăm bine la conectivitate: proporția utilizării serviciilor de acoperire de bandă largă fixă de cel puțin 100 Mbps (57 %) și prin rețelele fixe de foarte mare capacitate (87 %) depășește media UE. De asemenea, suntem pe locul 2 în Europa la proporția femeilor specialiste în IT&C din forța de muncă și pe locul 4 la numărul total al absolvenților în domeniu.
Citeste si:
Dar, pe lângă internet aproape omniprezent și rapid și specialiști/e, nu prea mai avem aproape nimic, conform datelor Comisiei Europene. ”Un nivel foarte scăzut de competențe digitale de bază în comparație cu media UE” caracterizează țara noastră. Astfel, mai puțin de 30% dintre românii între 16 și 74 de ani au măcar competențe digitale fundamentale și mai puțin de 10% au competențe avansate.
Românii, specialiști mai mult în dat mesaje pe net
De exemplu, doar 4 din 10 români au măcar abilități de bază privind crearea de conținut digital – adică știu măcar să copieze un fișier dintr-un folder în altul sau să folosească un soft de editare text ori foto. În țările fruntașe, Olanda și Finlanda, procentul este dublu. În linii mari, potrivit raportului DESI, abilitățile digitale ale românilor sunt limitate la ”informare și comunicare online” – adică citim pe net sau pe rețele sociale și dăm mesaje.
Citeste si:
De asemenea, raportul european arată că avem performanțe slabe la digitalizare atât în sectorul public, cât și în cel privat. Astfel, ”ponderea IMM-urilor care au cel puțin un nivel de bază de intensitate digitală (22 %) și procentajul întreprinderilor care fac schimb electronic de informații (17 %) sunt cele mai scăzute din UE.”
Peste trei sferturi dintre companiile din România au făcut doar investiții foarte mici în IT&C – adică nu au mai mult de un website și, poate acces la Internet pentru majoritatea angajaților. Doar dintre firmele din țara noastră 5 % folosesc ”big data” și numai 1% utilizează tehnologii de inteligență artificială (AI).
Cele mai slabe servicii publice digitale din UE
În ce privește serviciile publice digitale, sub 20% dintre utilizatorii români de Internet le-au folosit în ultimul an – ca termen de comparație, procentul e aproape dublu în următoarea țară, Bulgaria. Atât pentru cetățeni, cât și pentru firme, avem cele mai slabe servicii publice digitale din toată Uniunea Europeană. Vestea bună este că, prin PNRR, am putea primi aproape 6 miliarde de euro pentru rezolva, pe cât posibil, aceste probleme.
Citeste si:
În fine, conchide raportul, ”nivelul scăzut de digitalizare și progresele relativ lente împiedică economia României să profite pe deplin de oportunitățile oferite de tehnologiile digitale. Această situație este agravată și mai mult de nivelul foarte scăzut al serviciilor publice digitale, atât pentru cetățeni, cât și pentru întreprinderi.”
Sursa foto: Unsplash
Calculator Salariu: Află câți bani primești în mână în funcție de salariul brut »
Te-ar putea interesa și:
