Intr-o perioada agitata pe plan mondial, Turcia este un punct de discutie extrem de fierbinte si actual, pe agendele economice, sociale sau politice are marilor poli de putere. Nici pentru Romania nu este un subiect de ignorat, in contextul relatiilor economice cu traditie, dar si influentele geopolitice importante. In analiza urmatoare, am analizat subiectul Turcia din mai multe perspective, ce va fi continuata cu a doua parte, in zilele urmatoare.

Prima parte a articolului poate fi citita aici.

15 iulie 2016 – „punct de intoarcere” in politica Turciei

In 15 iulie 2016, a fost inregistrat unul dintre cele mai surprinzatoare evenimente de securitate petrecut intr-o tara membra a NATO si anume o tentativa de lovitura de stat, presupus a fi organizata de armata cu sprijin financiar provenit de la un potent om de afaceri turc, rezident in SUA, Fethullah Gulen, fost apropiat politic al presedintelui turc, Recep Tayyip Erdogan. In contextul evenimentului, mare parte a comenzii militare turce a fost demisa si arestata, dupa ce a fost umilita public, iar cea mai importanta facilitate militara aliata din Turcia, Baza Aeriana Incirlik, a fost blocata si transformata temporar intr-un obiectiv NATO inoperabil.

In plus, fara a fi confirmata sau infirmata, in mediile politice si militare de la Ankara si Istanbul, a circulat informatia conform careia, tara care a furnizat informatii utile de punere in garda a Presedintelui Erdogan, in legatura cu pericolul iminent al tentativei de lovitura de stat a fost Federatia Rusa. In contextul in care SUA au refuzat extradarea lui F. Gulen, in care solicita eliberarea si repatrierea unui pastor american aflat in custodia fortelor de securitate turce, in care este posibila relocarea bazei aeriene de la Incirlik, in care UE (in principal Germania) pune presiune pe Erdogan in legatura cu managementul imigrantilor proveniti din Orientul Mijlociu, se deschide perspectiva unor relatii preferentiale intre Ankara si Moscova, inclusiv in probleme strategice de securitate regionala.

Urmarile evenimentelor din perioada 2015 - 2016 au indicat si puternica dependenta a acesteia fata de Federatia Rusa: tranzactii de gaze si petrol, import de armament de inalta tehnologie, dar si turism pe coastele turce ale Mediteranei si Marii Marmara etc. In noua situatie, generata de comportamentul impredictibil al lui Erdogan, Federatia Rusa a ridicat sanctiunile economice generate de incidentul aviatic din 2015, a reluat coordonarea eforturilor comune pentru stabilizarea Siriei si a relansat noi proiecte energetice nucleare gigant (4 reactoare de cate 1200 KVe, la Akkuyu), evaluate la aproximativ 20 miliarde dolari. Posibila cooperare energetica nucleara intre cele doua state, intregeste practic dependenta energetica a Turciei de Rusia si de tari din zona Caspica, care au relatii strategice cu Moscova.

In plus Federatia Rusa a acceptat vanzarea de sisteme de rachete anti-aeriene S-400 Triumph, intr-un proiect comercial evaluat la peste 2,1 miliarde dolari, conditiile in care in Turcia deja sunt operationale sisteme similare de tip Patriot. Acest proiect a determinat punerea sub semnul intrebarii a programului aviatiei militare turce de achizitionare a avioanelor multirol, de generatia a 5-a, F-35, produse de SUA. O eventuala operationalizare a sistemelor S-400 Triumph in Turcia, la care se adauga potentialul unui sistem similar existent la Latakia (Siria) ar face ca arealul Turcia – Siria sa se transforme intr-o provocare reala pentru orice initiativa militara in Mediterana de Est sau in Orientul Mijlociu. La fel de ingrijoratoare sunt si rezultatele unui sondaj de opinie realizat in ultima parte a anului 2017, la care 66,5 % dintre turcii chestionati au apreciat ca cea mai mare amenintare la adresa securitatii tarii lor o reprezinta SUA.

Sondajul urmeaza unei alte cercetari statistice la fel de surprinzatoare, de data aceasta din lumea cinematografiei. Un film al industriei de profil din Turcia, are ca subiect modul eroic in care o grupa a fortelor speciale turce, dislocate in nord-vestul Irakului pentru salvarea a doi jurnalisti, lupta impotriva incercuirii de catre forte americane aflate in Irak, in cadrul operatiilor anti ISIS. Cinefilii turci participanti la ancheta statistica, in numar de peste 85 de mii, au considerat productia in discutie drept cea mai buna realizare a cinematografiei turce din toate timpurile. In acest context, sa fie intamplator faptul ca presedintii Erdogan si Putin s-au intalnit de peste zece ori, in ultimii trei ani?

Cateva remarci de final

Putem aprecia ca pana in martie 2014, a existat un context, bilateral construit, pentru derularea dialogului Rusia – NATO, Rusa - UE si Rusia – SUA. In prezent acest context nu mai este potentator de efecte benefice partilor. In noua paradigma, proiectata de anexarea Crimeii si de situatia din Siria, strategiile actorilor mari implicati in regiune (Rusia, SUA si UE) au devenit mai agresive, Turcia fiind atrasa in acest joc strategic zonal, in care doreste sa-si prezerve interesele strategice: partener egal in regiune al celor doi mari actori globali, din punct de vedere militar, respectiv tara cu drepturi legitime de a fi acceptata in UE.

Legat de acest subiect, in toamna anului 2017, Angela Merkel a declarat ca nu crede ca Turcia ar putea deveni membra a UE si ca va discuta cu alti lideri europeni sa contribuie la intreruperea negocierilor de acces ale Turciei si a sprijinit decizia de taiere a fondurilor oferite de UE pentru sustinerea eforturilor de aderare. Pe timpul campaniei electorale din Germania, presedintele Erdogan a declarat ca aceasta tara este condusa de dusmani ai Turciei. Semnalul major al adevaratelor relatii curente dintre Berlin si Ankara a fost dat de relocarea celor 260 de militari germani si a avioanelor de lupta Tornado, precum si a avioanelor cisterna de la Incirlik, la baza aeriana iordaniana al-Asrak.

Gesturile inamicale au continuat si in august 2018, cand o statuie aurita a presedintelui turc a fost relocata dintr-o piata din Wiesbaden, pentru ca a fost vandalizata, scriindu-se pe ea de necunoscuti Turkish Hitler. In acest context tensionat, in 28-29 septembrie 2018, urmeaza ca Recep Tayyip Erdogan sa efectueze o vizita de stat in Germania, tara care se opune cel mai puternic accesului Turciei in UE. Cu mai putin de 2 saptamani inaintea vizitei, gazdele nu au inclus in programul vizitei nici o intalnire intre presedintele turc si cancelarul tarii gazda.

Austria, Germania si Belgia – tari care se opun accesului Turciei in UE

In contextul crizei din Siria, statele occidentale doresc o Turcie sincrona cu interesele Aliantei si ale UE, chiar in conditiile in care SUA vad Turcia ca principalul factor distructiv la adresa coeziunii NATO, care doreste o crestere mai pronuntata a relevantei sale in zona.

Un eveniment care a afectat major relatiile Turciei cu NATO s-a petrecut in 8 noiembrie 2017, in Norvegia, la Stavanger, unde s-a derulat exercitiul asistat de calculator Trident Javelin, condus de Allied Joint Force Command Brunssum (Olanda) si organizat de Joint Warfare Center Stavanger. Scenariul exercitiului prevedea ca un stat fictiv Skolken, inamic NATO, a achizitionat sisteme AA de tipul S-400 Triumph. Pe langa faptul ca au existat numeroase similitudini intre Skolken si Turcia, pe hartile aferente exercitiului au fost atasate fotografii ale parintelui spiritual al Turciei, Kemal Ataturk si ale actualului presedinte, Recep Tayyip Erdogan. Incidentul a generat protestele virulente ale Ankarei si retragerea celor 40 de ofiteri turci, participanti la exercitiu. Mass media turca a concluzionat incidentul cu titluri de genul: NATO planifica atacarea Turciei in 2018.

Intr-o logica a confruntarilor si presedintele Erdogan cauta sa explice dificultatile interne ale tarii sale prin indicarea dusmanilor externi, care doresc raul tarii sale si doreste sa identifice alternative la limitarile si presiunile occidentale la adresa tarii sale.

In conditiile in care, in prezent, Turcia alterneaza semnalele de apropiere cu cele de distantare fata de Moscova, Vladimir Putin si echipa sa cauta forme de raspuns neconventional (hibrid) care se bazeaza pe contracararea tuturor „formelor occidentale” de influentare a zonei, inclusiv prin recursul la masurile active specifice serviciilor de informatii si contrainformatii civile si militare ruse, dar si la arma energetica, alaturi de presiunile diplomatice si implicarea militara in Siria.

Vladimir Putin pare sa preia initiativa strategica in problematica regionala, inclusiv prin luarea in considerare a intereselor strategice ale Turciei si Israelului.

Primul experiment legat de acest subiect va fi reprezentat de urmarile concrete ale summit-ului ruso-iranian, din 7 septembrie a.c., dedicat situatiei extrem de tensionate din provincia siriana Idlib, la care participa si Recep Tayyip Erdogan. Problematica referitoare la operatiile militare din provincia Idlib, pe langa Turcia, care si-a propus sa contracareze riscul coagularii statale a kurzilor, afecteaza si interesele directe sau indirecte in regiune ale SUA (care sustine implicarea minoritatii kurde iraniene pe zona militara a confruntarilor), precum si ale Iranului, Israelului, Iordaniei, Libanului, Frantei si Germaniei.
In final, apreciem ca Turcia se afla intr-o faza incipienta a unei crize politice, economice si de securitate. Viitorul pe termen scurt al celei mai importante tari dintre Europa si Asia, a celei mai performante economii situata intre Italia si India, va depinde de presedintele sau Recep Tayyip Erdogan, unul dintre cei mai influenti oameni de stat ai prezentului, urmare a castigarii a doua mandate de primar al Istanbulului, a cinci randuri de alegeri generale, a trei randuri de alegeri locale, doua alegeri prezidentiale prin vot popular, dar si a doua referendumuri. Cresterea relevantei Turciei si viitorul politic al presedintelui sau sunt legate organic.

Abonează-te pe

Calculator Salariu: Află câți bani primești în mână în funcție de salariul brut »

Despre autor
Wall-Street.ro este un cotidian de business fondat în 2005, parte a grupului InternetCorp, unul dintre cei mai mari jucători din industria românească de publishing online.Pe parcursul celor peste 15 ani de prezență pe piața media, ne-am propus să fim o sursă de inspirație pentru mediul de business, dar și un canal de educație pentru pentru celelalte categorii de public interesate de zona economico-financiară.În plus, Wall-Street.ro are o experiență de 10 ani în organizarea de evenimente B2B, timp în care a susținut peste 100 de conferințe pe domenii precum Ecommerce, banking, retail, pharma&sănătate sau imobiliare. Astfel, am reușit să avem o acoperire completă - online și offline - pentru tot ce înseamnă business-ul de calitate.

Te-ar putea interesa și:



Mai multe articole din secțiunea Internațional »


Setari Cookie-uri