Gazprom a anunțat recent ”un record” al livrărilor de gaze naturale către China. O mare parte din presă – și nu doar cea din România – a înghițit știrea pe nemestecate. Care e însă realitatea? Pot contractele gigantului rus cu Beijingul să le substituie pe cele cu statele UE sau e doar o parte din propaganda Kremlinului?
Gazprom a anunțat că livrările sale de gaze naturale către China, prin gazoductul ”Forța Siberiei”, au atins un nivel record, depășind volumele contractate. Știrea preluată fără comentarii de presa internațională susține practic propaganda Kremlinului, potrivit căreia Rusia nu are nicio problemă cu găsirea de piețe pentru gazele sale după ce Europa a renunțat în cea mai mare parte la ele, în urma declanșării războiului din Ucraina.
Ce volum de gaze importă de fapt China din Rusia
Gazprom nu a furnizat cifre concrete, dar, potrivit Bloomberg, Rusia vrea să ajungă la exporturi de gaze către China de 38 de miliarde de metri cubi în 2024.
Vorbim însă doar de deziderate – fiindcă, în cifre reale, în 2022 exporturile de gaze rusești către China au fost de 15 miliarde de metri cubi. Iar anul acesta, nivelul contractat ar fi fost de 22 de miliarde, conform declarațiilor, destul de vagi, ale șefului Gazprom, Alexei Miller. Deci recordul anunțat de gigantul gazelor nu are cum să depășească 25 de miliarde.
Citeste si:
Chiar și așa, cifra pare impresionantă – pentru cei care nu cunosc volumul de gaze rusești importate de Europa înainte de declanșarea războiului din Ucraina. În deceniul dinaintea invaziei, acesta a fost constant peste 120 de miliarde, ajungând în 2021 la aproximativ 170 de miliarde de metri cubi, dintre care 146 în statele Uniunii Europene.
Înainte de război, Germania importa de 2 ori mai multe gaze rusești decât China
La nivelul acelui an, doar Germania a importat 55 de miliarde de metri cubi de gaze din Rusia, adică mai mult decât dublul nivelului record de gaze livrate de Gazprom Chinei anul acesta. Iar România a atins, tot în 2021 un vârf al importurilor de gaze rusești - aproximativ 3,7 miliarde de metri cubi.
Find more statistics at Statista;
”Dincolo de declarațiile de la Kremlin despre cât de mare și de strâns e parteneriatul cu China - e atât de strâns încât celebrul gazoduct Forța Siberiei 2 nu a fost construit niciodată. Pe când Germania a construit Nord Stream 2”, a explicat Cosmin Popa, specialist în spațul rusesc și sovietic.
Citeste si:
Ca urmare, în 2021 Rusia a câștigat probabil peste 55 de miliarde de dolari din exporturile de gaze naturale, în principal în UE, iar Gazprom a reprezentat în jur de 5% din PIB-ul țării.
”Forța Siberiei 2”, doar un studiu de fezabilitate
Însă una dintre consecințele invaziei rusești în Ucraina a fost aceea că anihilat practic exporturile Gazprom către Europa. Anul acesta ar putea coborî până la nivelul de 21 de miliarde iar experții estimează că până în 2026 vor ajunge la 15 miliarde. Iar din acest volum, Ungaria reprezintă un procent semnificativ: peste 5 miliarde de metri cubi doar anul acesta. Adică între un sfert și o cincime din importurile de gaze rusești ale Chinei.
Pentru a compensa aceste pierderi de peste 100 de miliarde de metri cubi de gaze pe care Europa nu le mai cumpără, Rusia se bazează pe noul gazoduct ”Forța Siberiei 2”. Acesta ar urma să livreze până la 50 de miliarde de metri cubi pe an.
Citeste si:
Dar, în realitate, ”Forța Siberiei 2” (mai cunoscut și ca Altai) există doar ca studiu de fezabilitate. Construcția ar putea începe abia în 2024, iar gazele ar putea să înceapă să fie livrate Chinei în 2030. Și asta dacă Beijingul va contracta volumele respective de gaze – momentan, nu există nici măcar un memorandum semnat.
China cumpără gazele rusești foarte ieftin
Chiar și în cazul în care ambele gazoducte ”Forța Siberiei” ar funcționa la capacitatea maximă, volumele de gaze rusești exportate către China tot ar fi mult mai mici decât cele exportate către UE înainte de invazie. Iar asta la nivel cantitativ – fiindcă dacă vorbim despre profitabilitate, lucrurile arată chiar mai neplăcut pentru Kremlin.
Prețurile nu sunt în general publice, dar se știe cel mai mare preț la care Rusia a vândut gaze Chinei a fost de 148 de dolari pe mia de metri cubi. Ulterior prețurile au crescut și s-a ajuns, pentru 2024, la o medie de 271 de dolari pe mia de metri cubi. În Europa Occidentală, în schimb, Rusia vindea gazele până în 2021 la un preț aproximativ de 200 de dolari pe mia de metri cubi.
Citeste si:
La sfârșitul anului 2021 ele au ajuns aproape de 1.000 de dolari, iar în 2022 au depășit chiar și 3.000 de dolari, media anuală fiind de 983 de dolari. Deși prețurile s-au normalizat între timp, coborând în jurul a 500 de dolari/mia de metri cubi, pentru 2024, media estimată de oficialii ruși pentru Europa și Turcia este de 481 de dolari.
Conducte lungi, profituri mici
În plus, costurile de construcție și de operare a gazoductelor către Europa sunt mult mai mici decât ale celor către China. Nord Stream are cam 60% din lungimea ”Forței Siberiei” și a costat 9,2 miliarde de dolari, față de 17 miliarde. ”Forța Siberiei 2” urmează să fie aproape de 3 ori mai lung decât Nord Stream și va costa în jur de 34 de miliarde de dolari, conform calculelor specialiștilor Fundației Carnegie.
La mia de metri cubi de gaze transportate prin conducte, costurile în Europa ajung la cel mult 24 de dolari/mia de metri cubi, față de 63 de dolari pentru ”Forța Siberiei 1” și aproape 100 de dolari pentru ”Forța Siberiei 2”, dacă va fi construit. Ceea ce înseamnă că marja Gazprom va fi mult mai mică decât în cazul vânzărilor în Europa.
Citeste si:
În plus, scenariul șantajului energetic, care funcționa în cazul UE, este inaplicabil la China; dimpotrivă, chinezii îi pot șantaja pe ruși, dat fiind că sunt singurul debușeu pentru producția Gazprom, dar au alternative (Turkmenistan, LNG). Mai mult, în mixul energetic al Chinei gazele nu sunt esențiale, iar cererea nu va crește semnificativ până la finalul acestui deceniu.
Gazprom a ajuns la mâna chinezilor
Ce pot face rușii dacă nu își vând gazele? Să închidă exploatările, dar acesta este însă un proces complex și care implică și o redeschidere de lungă durată, au explicat specialiștii consultați de wall-street.ro. Alternativa este însă mai sumbră: să ardă gazele. Experții afirmă că un asemenea scenariu ar avea consecințe devastatoare pentru mediu, dar se știe deja că Rusia a făcut acest lucru în 2022 - când ardea peste 4 milioane de metri cubi de metan pe zi.
Citeste si:
În concluzie: succesul din China cu care se laudă Gazprom este, de fapt, indicatorul unui eșec. Gigantul rus al gazelor a rămas fără cea mai valoroasă piață a sa și este nevoit să se bazeze pe o piață nouă, unde cererea e relativ redusă, concurența este puternică, iar costurile sunt mari, dat fiind că trebuie să investească în infrastructură. În plus, Kremlinul nu mai poate folosi gazele nici ca pârghie politică în relația cu Beijingul. Altfel spus, dacă înainte Europa era dependentă de livrările de gaze din Rusia, acum Rusia este dependentă de livrările de gaze în China.
Sursa foto: rarrarorro / Shutterstock.com
Calculator Salariu: Află câți bani primești în mână în funcție de salariul brut »
Te-ar putea interesa și:
