Reducerea emisiilor de carbon este un obiectiv clar pentru tarile din Uniunea Europeana. Modalitatea prin care acest obiectiv poate fi atins genereaza insa dezbateri aprinse. Scena politica germana este scindata intre sustinatorii centralelor atomice, ca o sursa viabila de energie alternativa si cei care urmaresc inchiderea lor, pentru un viitor fara energie nucleara.
Pro si contra centralelor atomice – o lupta a intereselor politice?
Printr-o intelegere cu Uniunea Europeana, Germania s-a angajat sa reduca 20% din emisiile de carbon pana in anul 2020. In noiembrie 2005, guvernul german a incheiat un acord cu Partidul Social Democrat, in urma caruia toate centralele atomice de pe teritoriul Germaniei urmau sa fie inchise treptat.
Inchiderea centralelor atomice ar insemna o schimbare majora, cu implicatii mari, pentru tabloul energetic din Germania. In prezent, 12% din energia Germaniei si peste un sfert din electricitate provin din surse nucleare, potrivit Agentiei Internationale de Energie din Paris. Agentia a trimis chiar un raport guvernului german prin care cerea o reconsiderare a deciziei de inchidere a centralelor atomice.
Preluand ideea si pozitia Agentiei Internationale de Energie, guvernatorul landului Hessa, Roland Koch sustine ca puterea nucleara este o alternativa curata si viabila, in lupta impotriva incalzirii globale. El contrazice aici ideile Angelei Merkel, colega sa in Partidul Crestin Democrat. Potrivit lui Koch, fabricile nucleare din Germania "corespund unor standarde tehnice inalte", sunt producatoare sigure si eficiente de enregie si ajuta la reducerea emisiilor de carbon. Pozitia lui Koch este sustinuta de conservatori si combatuta de opinia publica.
Social-democratul Michael Müller, secretar de stat in Ministerul Mediului, a declarat ieri ca liderii conservatori ar trebui sa se supuna acordului incheiat intre guvern si partidul sau si sa accepte inchiderea centralelor nucleare. El a mai spus ca lupta pe inchiderea centralelor se da intre mogulii energiei, care sunt interesati mai mult de profit decat de schimbarea climei. Multe din fabrici sunt amplasate in landul Hessa, unde Roland Koch spera sa inceapa un nou mandat de anul viitor.
Iesind din tabloul politic, intrebarea care conteaza cu adevarat este: sunt centralele atomice necesare si recomandabile intr-una din tarile europene cele mai ancorate in lupta impotriva incalzirii globale?
Agentia Internationala a Energiei, o autoritate de talie mondiala, sustine ca eliminarea surselor nucleare de energie in Germania ar avea un impact puternic asupra securitatii energetice, eficientei economice si echilibrului mediului inconjurator.
Din cealalta tabara, alti experti din domeniul energiei sustin ca energia nucleara nu este necesara pentru reducerea emisiilor de carbon, deoarece exista si alte optiuni la fel de bune. "Avem nevoie de un viitor fara putere nucleara", declara Klaus Töpfer, fost ministru de Mediu si director al Programului de Mediu al Natiunilor Unite. Potrivit lui Töpfer, partile intersate ar trebui sa cada de acord asupra unei modalitati inovatoare de producere a energiei.
Angela Merkel si "impartirea responsabilitatilor energetice" in Uniunea Europeana
Angela Merkel, om de stiinta, a condus Ministerul Mediului in Germania in anii '90. In prezent cancelarul Germaniei, Merkel este foarte implicata in problema stoparii incalzirii globale. Consilierii sai pe probleme de mediu cauta modalitati de producere a energiei alternative combinate, care sa reduca emisiile de carbon.
Analistii sustin ca initiativele lui Merkel au fost ingradite de lipsa unui consens din partea Uniunii Europene, in implementarea strategiilor energetice stabilite in urma summit-ului din luna martie. In cadrul acestei intalniri la nivel inalt, liderii europeni au stabilit ca Germania trebuie sa reduca 20% din emisiile de carbon pana in anul 2020.
Merkel doreste sa impuna pe plan european asa-numita strategie de "impartire a responsabilitatilor energetice", care priveste reducerea de emisii de gaze in tarile membre ale UE. Potrivit unui raport energetic, emis de Institutul German de Cercetare Economica din Berlin, daca sarcinile energetice ar fi distribuite echitabil intre tarile membre si daca Germania si-ar exploata intreg potentialul energetic, costurile pentru protectia mediului, suportate de Germania ar ajunge la 1,9 miliarde de euro pe an.
In cazul in care Germania nu ar fi capabila sa isi negocieze impartirea responsabilitatilor energetice si potentialul de eficienta, costurile pentru protectia mediului ar ajunge la 5,7 miliarde de dolari pe an.
Citeste si:
Calculator Salariu: Află câți bani primești în mână în funcție de salariul brut »
Te-ar putea interesa și:
