Adriana Gaspar va sustine joi, 6 iunie, o prezentare in cadrul conferintei "PPP in Romania: A Road Map to Partnership", organizata de International Project Finance Association (IPFA) in parteneriat cu AON Romania, NNDKP si BCR, cu privire la particularitatile legislative ale parteneriatelor public-private in Romania.

Puteti descarca agenda conferintei aici.

Wall-Street.ro: De ce actuala legislatie referitoare la PPP-uri este inaplicabila?

Adriana Gaspar, partener senior NNDKP: Legea parteneriatului public-privat a fost adoptata in anul 2010 si modificata de doua ori, dar nimeni nu stie pana astazi care sunt tipurile de proiecte la care se aplica, intrucat, ca obiect de reglementare, este incerta diferenta intre aceasta si Ordonanta de urgenta a Guvernului nr.34/2006.

Presupunand ca am sti in ce cazuri se aplica, este neclar cum. Legea contine multiple contradictii, uneori in cadrul aceluiasi articol, utilizeaza termeni imprecisi, reglementarile sale sunt incomplete, insuficiente si neintegrate fondului legislativ roman. Pe substanta raporturilor de parteneriat public-privat, legea sugereaza ca un PPP creeaza drepturi si obligatii diferite de o concesiune, ceea ce o plaseaza in directa contradictie cu Constitutia si omite sa defineasca contributiile partenerului public (autoritatea contractanta) si reperele de siguranta pentru finantatori. Practic, ii lipseste corpul.

Pana la operarea unor corectii de fond si obtinerea unei reglementari coerente a institutiei quasi-juridice si quasi-economice a parteneriatului public-privat, nici autoritatile publice si nici investitorii nu isi vor asuma raspunderea si costurile unei proceduri in temeiul Legii nr.178/2010.

De altfel, este bine de stiut ca niciuna dintre procedurile in curs de desfasurare pentru proiecte importante (precum Autostrada A3) nu sunt structurate in baza acestui act normativ, ci in temeiul Ordonantei de urgenta a Guvernului nr.34/2006.

Wall-Street.ro: Ce prevederi ar trebui introduse cu orice pret intr-un act normativ special care sa reglementeze PPP-urile?

Adriana Gaspar: Consider fundamental ca legea sa defineasca ce drepturi se pot acorda companiei de proiect asupra bunurilor alocate de catre autoritatea contractanta unui proiect de parteneriat public-privat si contributia partenerului public la bancabilitatea si viabilitatea economica a proiectului. De asemenea, cred ca trebuie reglementat dreptul de interventie al bancilor finantatoare pentru cazul in care partenerul privat esueaza in gestionarea proiectului si ca este imperativa eliminarea obligativitatii ca autoritatea contractanta sa fie actionar in compania de proiect.

Participarea partenerului public in compania de proiect adauga o complexitate pe care nu cred ca acesta este pregatit sa o gestioneze. De altfel, actualul proiect de lege a parteneriatului public-privat recunoaste si remediaza aceste deficiente ale legislatiei in vigoare.

Ca un comentariu mai general, notez insa ca realizarea proiectelor al caror amplasament ocupa suprafete intinse, necesita o procedura de expropriere rapida, care sa impiedice ca interesele individuale sa prevaleze asupra si sa prejudicieze interese colective majore. Proiectele nu pot sta pe loc pana cand se stabileste valoarea despagubirii care, conform Constitutiei, trebuie sa fie prealabila exproprierii, nu se poate schimba sau schingiui traseul unei autostrazi pentru a ocoli proprietatile cu probleme. De asemenea, nici nu este corect sa se plateasca din bani publici sume exorbitante drept pret pentru terenuri sub presiunea timpului si a abuzului de drept exercitat de unii proprietari. Nici Conventia pentru Apararea Drepturilor Omului si a Libertatilor Fundamentale si nici Carta Drepturilor Fundamentale a Uniunii Europene nu impun despagubirea prealabila, ci doar ca aceasta sa fie primita intr-un termen util.