O familie medie din România (doi părinți angajați și doi copii, un adolescent la liceu și un student) ar trebui să economisească cel puțin 375 lei/lună timp de 13 luni pentru a acoperi costurile asociate începutului de an școlar și universitar, conform unui studiu Revolut.
Luând ca punct de referință cheltuielile realizate de o familie în 2022 pentru începerea anului universitar, așa cum rezultă din datele interne Revolut, un student român ar trebui să economisească timp de cel puțin timp de 12 luni pentru a strânge fondurile necesare pentru revenirea la cursuri în toamna lui 2023. Dacă luăm în calcul datele interne ale Revolut pentru începerea anului școlar 2022, rezultatele studiului Dynaya și rata inflației în luna iulie 2023 vs. iulie 2022, o familie de români cu doi copii (un adolescent, elev la liceu, și un student) ar trebui să economisească 375 lei/lună, în medie, timp de aproape 13 luni pentru a acoperi costurile cu începerea anului școlar în toamna anului 2023.
Conform studiului Revolut despre pregătirile pentru începerea anului școlar/universitar, 6 din 10 români sunt de părere că cheltuielile cu educația sunt mari în țara noastră. 43% spun că taxele de școlarizare sunt prea mari, 16% consideră că educația în școlile private este mai scumpă pentru că este și de o calitate superioară celei din școlile publice, iar 17% apreciază că taxele de școlarizare nu sunt mari în mediul public deoarece oferta este una adecvată. Doar 11% leagă nivelul taxelor de școlarizare de calitatea educației.
Citeste si:
Costul educației este influențat nu doar de calitatea acestuia, ci și de costul traiului. Potrivit unui studiu Revolut realizat în România anul trecut, pe baza datelor agregate și anonimizate, rezultă că o familie a cheltuit pentru începerea anului universitar, aproximativ 1.850 de lei (fără costurile de întreținere - chirie și utilități), doar în luna septembrie 2022, în timp ce pentru un copil înscris la școala primară sau gimnazială, costurile au fost de aproape 1.600 lei (inclusiv afterschool sau alte servicii educaționale contra cost). Acest buget a luat în calcul costurile pentru achiziționarea de cărți, manuale și alte suporturi de învățare tipărite, de produse de papetărie și birotică, de îmbrăcăminte, precum și achiziția de bunuri digitale (aplicații/ programe de calculator) și pentru mentenanța și recondiționarea echipamentelor IT, taxele și plățile către instituțiile de educație superioară sau servicii de educație primară și gimnazială (afterschool, școli private).
Citeste si:
Pentru a anticipa acest moment important al anului, consumatorii se pot pregăti din timp, punând deoparte un buget pentru începerea anului școlar, mai ales că peste vară fondurile sunt direcționate cu precădere spre concedii. Astfel, în perioada mai-octombrie 2022, într-un Seif deschis pentru a finanța proiectele educaționale, un client Revolut și-a propus să economisească, în medie, peste 5.900 de lei, bani destinați fie plății taxelor la facultate sau costurilor asociate, fie grădiniței, cursurilor și altor cheltuieli educaționale nespecificate.
Elevii au început să strângă din timp pentru a avea bani de facultate
Studiul comandat de Revolut mai arată că 64% dintre respondenții români cred că tinerii ar trebui să contribuie la finanțarea studiilor superioare. Economiile (26%), monitorizarea cheltuielilor (24%) și creditele pentru studii (13%) sunt primele trei modalități menționate pentru a acoperi costurile de școlarizare. Sponsorizările și bursele sunt de asemenea luate în calcul, dar într-o proporție mai mică (11%). Doar 10% dintre respondenți au declarat că nu ar fi de dorit ca un student să-și împartă timpul între școală și job, în timp ce 8% au respins categoric ideea îmbinării celor două. În privința genurilor, femeile se bazează mai mult decât bărbații pe finanțarea din exterior (13% optează pentru burse și sponsorizări), în timp ce 29% dintre respondenții de gen masculin preferă să economisească din timp pentru facultatea copiilor.
Citeste si:
Cercetarea a mai arătat că tinere generații sunt deschise ideii de a contribui la finanțarea propriilor studii. GenZers, care sunt, de fapt, beneficiarii sistemului de învățământ superior, au răspuns că ar economisi bani din timp pentru a avea acces la universitatea sau facultatea dorite (36% ar economisi din timp și 22% de nevoie, dacă familia nu și-ar permite să îi susțină). Doar 5% dintre respondenții din segmentul de vârstă 18-24 ani au considerat că părinții trebuie să le asigure copiilor suportul financiar pentru a face studii superioare. În același timp, milenialii sunt mai preocupați de capacitatea studenților de a echilibra munca și studiile (14%).
Dacă ne uităm la generațiile mature, acestea sunt mai predispuse să acceseze un credit de studii (19% dintre respondenții de 55-64 ani) sau să considere că este datoria părinților să asigure banii necesari pentru studiile copiilor (11%, aceeași categorie de vârstă).
Citeste si:
Sursa foto: Pixabay
Calculator Salariu: Află câți bani primești în mână în funcție de salariul brut »
Te-ar putea interesa și:
