La finalul anului 2016, peste 40% dintre romani credeau ca vor trai mai bine si doar 28% ca vor trai mai prost. Criza politica, era doar pe locul 4 la fricile romanilor din anul 2016, devansata de lipsa locurilor de munca bine platite, frica de boala, frica de razboi in zona. Dar cel mai importanta stare era optimismul, 54% dintre romani credeau ca 2017 va fi un an mai bun decat 2016, doar 18% erau pesimisti. UE avea atunci o incredere cu 7% mai mica decat inregistreaza la finele lui 2017, iar Presedintele Romaniei cu peste 10% mai mica decat are in decembrie 2017. Populatia avea trei obiective importante pe care le seta ca agenda a noului guvern: crearea de locuri de munca, investitii publice, cresterea salariilor pentru bugetari si consolidarea justitiei.

60% dintre romani, nemultumiti de felul in care traiesc

Scorul privind directia in care merge tara este la un minim istoric: 17% sunt cei care sunt satisfacuti de modul in care politicienii isi fac treaba in ceea ce priveste managementul societatii inspre tintele si angajamentele luate in campanii electorale, atunci cand optimismul creste brusc si increderea la fel. Anul incepuse cu o apreciere pozitiva a directiei de peste 35%.

Aproape 60% dintre romani sunt, la final de an, nemultumiti de felul in care traiesc. E adevarat, media este ridicata de cei cu studii superioare din esantion, precum si de catre cei tineri, aceste categorii gasind mai multe satisfactii si realizari in felul in care traiesc. Femeile, comparativ cu barbatii considera ca lucrurile in Romania merg intr-o directie gresita in pondere usor mai ridicata, in timp ce, pentru un sfert dintre respondentii de peste 65 de ani, lucrurile merg intr-o directie buna, proportie semnificativ mai ridicata comparativ cu celelalte categorii de varsta.

46% dintre romani cred ca o sa le mearga mai prost in 2018

Daca in general, la inceputul unui nou an oamenii devin mai optimisti, trecerea de la un an la altul fiind o perioada de bilanturi si planuri personale, in acest sfarsit de an romanii sunt mai pesimisti decat in alti ani, 46% cred ca o sa le mearga mai prost. Cei care sunt optimisti cu privire la viitor abia depasesc un sfert din populatia tarii. Populatia activa, segmentele dintre 35 si 65 de ani, au cel mai mare pesimism. Acelasi lucru il spun oamenii si atunci cand este vorba despre modul in care va merge tara, in general. Rareori este perceput un asa raport de dependenta intre individ si evolutia lucrurilor din societate.

Un ONG da statul in judecata,...
Citeste si: Reactii dupa decizia ICCJ: O noapte ca dupa OUG 13 nu va mai avea loc

Comparativ cu anul 2016 ramane acelasi raport intre evolutii pozitive si negative: 45% dintre romani sunt de parere ca anul acesta a fost mai prost decat anul 2016, doar 24% cred ca a fost mai bun, iar 30% sunt de parere ca lucrurile nu s-au schimbat semnificativ.

Criza politica, in topul fricilor romanilor

Romanii prefera eticheta de criza politica atunci cand isi definesc ingrijorarile din acest an. Ierarhia fricilor are in top 3: criza politica, cresterea preturilor si frica de boala (doua treimi din populatie). Daca in alte situatii politica era respinsa, dar era mai mult ignorata, acum este perceputa ca fiind o adevarata amenintare pentru romani. Acest lucru se vede si in urmatoarele componente ale complexului de frici sociale: lipsa locurilor de munca, reducerea veniturilor, nesiguranta locului de munca, lipsa de perspectiva.

Femeile sunt ingrijorate in proportie mai scazuta de criza politica (principala ingrijorare a barbatilor), principala lor preocupare fiind pentru cresterea preturilor (care ocupa locul doi pentru barbati). De asemenea, acestea sunt ingrijorate cu privire la sanatatea personala, in timp ce in top 3 al ingrijorarilor barbatilor se afla lipsa locurilor de munca, pe langa celelalte doua aspecte deja mentionate.

Diferente in ordinea prioritatilor apar si in functie de mediul de rezidenta: in timp ce pentru cei din mediul urban, primele trei ingrijorari sunt criza politica, cresterea preturilor si frica de boala, pentru cei din rural acestea sunt cresterea preturilor, criza politica si lipsa locurilor de munca.

CNIPMMR: Membrii conducerii...
Citeste si: Fondul Suveran - o societate mamut care calca totul in picioare!

Respondentii cu studii superioare sunt ingrijorati de criza politica in proportie semnificativ mai ridicata (46%) decat cei cu studii medii (28%) sau elementare (18%), cei din urma fiind ingrijorati in proportii mai ridicate de cresterea preturilor, de boala sau de lipsa
locurilor de munca.

Evenimente care i-au marcat pe romani in 2017

Decesul regelui Mihai I este considerat a fi evenimentul cel mai important, aceasta devansand protestele de la inceputul anului sau marcarea intrarii in anul centenarului statului national. Funeraliile fostului rege al Romaniei au reprezentat un moment de emotie colectiva care au egalat un alt moment de mobilizare emotionala, cel al protestelor.

Evenimente cu impact mai mic, dar semnificativ, au fost cresterile de salarii si pensii, Ordonanta 13 ca decizie politica (o mentioneaza 3% din populatie), schimbarea Guvernului Grindeanu sau debutul unei mari crize politice.

La intrebarea deschisa care solicita celor intervievati sa indice un eveniment politic major al anului 2017, aproape o treime dintre romani pun schimbarea legilor justitiei pe primul loc, evident evaluand neunivoc, deci diferit, acest eveniment politic. Pe locul al doilea sunt manifestatiile fata de Ordonanta 13 a Guvernului, apoi majorarea salariilor din mediul bugetar, schimbarea Guvernului Grindeanu si Reforma fiscala adoptata de guvern.

Produsele de contrabanda...
Citeste si: STUDIU: Produsele de contrabanda sufoca retailul traditional

Daca luam in considerare nivelul de educatie, pentru persoanele intervievate care au studii superioare, cele mai importante evenimente ale anului au fost protestele de la inceputul sau (15%), moartea Regelui Mihai (14%) si Ordonanta 13/legile justitiei (7%), in timp ce, pentru cele cu studii medii, topul este: moartea Regelui (10%), ziua nationala (7%) si protestele de la inceputul anului (6%). Peste jumatate dintre respondentii cu studii medii sau elementarenu pot da un exemplu de eveniment important din 2017, in timp ce, in cazul celor cu studii superioare, proportia este mai apropiata de o treime.

Romanii detesta politica

Daca ii intrebam direct pe respondenti despre gradul de multumire fata de politica romaneasca, atunci avem masura exacta a nemultumirii generale fata de sistemul politic de la noi: doar 9% dintre romani se declara multumiti.

Daca ne raportam la populatia intre 18 si 50 de ani, atunci acest procent este de 5%, doar varstnicii de peste 65 de ani sunt multumiti in proportie de 20%. Nu este vorba doar de o polarizare a opiniilor politice, normala in orice studii de acest gen, unde cei care sunt simpatizantii guvernantilor sunt mai pozitivi fata de politica, iar cei care sunt in opozitie, in mod evident, mai nemultumiti.

Nici in cazul votantilor PSD (75% nemultumiti) sau ALDE (85% nemultumiti) situatia nu este radical diferita. Este foarte clar ca dincolo de emotiile si de atasamentul politic, romanii considera politica o amenintare la adresa vietii lor personale si sociale.

Romanii au multa incredere in UE, primar, mass-media

Acesta este un bun indicator al crizei, dar si o buna explicatie pentru pesimismul romanilor fata de politica in general. Uniunea Europeana este pe primul loc, cu putin peste 50%, acest fapt avand ca explicatie poate si degradarea increderii in fortele politice interne. Putem spune ca increderea in UE s-a consolidat usor in acest an pe masura perceptiei crizei politice majore din Romania si a imposibilitatii gasirii unui consens intern.

Primarul localitatii ramane in fruntea institutiilor politice interne, lucru care este explicabil prin distanta sociala mai mica perceputa de oameni fata de aceasta institutie.

De altfel, Uniunea Europeana si primarul localitatii sunt singurele institutii care depasesc 50% incredere, urmatoarele fiind mass-media si Presedintia Romaniei, aflate in jurul pragului de 40%. Banca Nationala a Romaniei se situeaza in zona de 30% incredere, destul de scazuta fata de ultimii ani, iar ONG-urile sunt apreciate doar de un sfert din populatie.

Pe ultimele locuri, la nivele care nu s-au modificat semnificativ pe parcursul crizelor din ultimii 5 ani se situeaza: institutia Primului Ministru, Parlamentul si partidele politice, cu nivele de incredere in intervalul 20% -10%.

Cand vine vorba despre increderea in Uniunea Europeana, categoriile de populatie care declara ca au incredere multa sau foarte multa sunt barbatii si tinerii intre 18 si 35 de ani. Aceleasi tendinte sunt valabile si in cazul increderii in BNR, in acest caz adaugandu-se si categoria respondentilor cu studii superioare.

In mass media au incredere multa sau foarte multa in proportii mai ridicate barbatii, persoanele de peste 35 de ani, respondentii cu studii elementare sau medii si cei din mediul rural.In Presedintele tarii au incredere in pondere usor mai crescuta barbatii, cei care locuiesc la oras, precum si sustinatorii PNL si USR.

In Primul-ministru, dar si in Parlament si partide politice in general, au incredere in proportie semnificativ mai ridicata respondentii trecuti de 65 de ani, precum si votantii PSD sau ALDE.

Guvernul este responsabil de felul in care au mers lucrurile in tara

Principala responsabilitate pentru modul in care merg lucrurile in Romania este a Guvernului, considera 47% dintre romani, urmeaza apoi Parlamentul si Presedintele cu valori care depasesc cu putin 20%.

Relatii mai bune cu Germania si SUA

Romanii cred ca in anul care vine politicienii ar trebui sa creasca apropierea fata de Germania si Statele Unite ale Americii, in aceasta ordine de preferinte.

Categoriile de populatie care sustin in pondere mai ridicata ideea potrivit careia Romania ar trebui sa aiba o relatie mai buna cu Germania in anul 2018 sunt barbatii, persoanele peste 35 de ani si respondentii din Transilvania si Banat.

O relatie mai buna cu SUA este sustinuta in proportie mai ridicata de persoanele de peste 65 de ani comparativ cu celelalte categorii de varsta. Cu cat sunt mai tineri sau mai putin educati, cu atat respondentii considera in proportie mai redusa cum ca in 2018 ar trebui ca Romania sa aiba o relatie mai buna cu Moldova.

Cele mai mari realizari ale Romaniei din ultimii 100 de ani

Pusi sa evalueze prin intrebare deschisa care a fost evenimentul cel mai important care a marcat Romania in ultima suta de ani, o treime dintre romani nu poate faca aceasta evaluare, nu gaseste un raspuns. Dintre cei care raspund la intrebare, cei mai multi considera ca revolutia din 1989 este evenimentul major, Unirea de la 1918 este al doilea cel mai important, iar pe locul al treilea se afla integrarea in Uniunea Europeana. 7% din populatie considera instaurarea regimului comunist ca fiind evenimentul major, o nostalgie care reapare mai ales in perioadele de criza politica.

Cand vine vorba despre realizarile din ultimii 100 de ani din istoria Romaniei, barbatii mentioneaza in proportie mai ridicata Marea Unire si regimul comunist, in timp ce femeile au dificultati in proportie semnificativ mai ridicata sa dea un exemplu in acest sens (39% NS/NR, comparativ cu 25% in cazul barbatilor). Desi realizarea mentionata cel mai frecvent la nivelul intregului esantion este iesirea de sub comunism, unirea este mentionata de catre cele mai multe (24%) dintre persoanele de peste 65 de ani drept cea mai mare realizare a tarii din ultimul veac, in timp ce tinerii o mentioneaza in proportie de 9%; pentru acestia din urma, o realizare demna de mentionatin proportie mai ridicata o constituie aderare la Uniunea Europeana (13% vs. 4% in cazul varstnicilor).

Persoanele cu studii superioare amintesc in ponderi mai ridicate aderarea la Uniunea Europeana, iesirea de sub comunism sau Marea Unire si in pondere mai scazuta regimul comunist. In randul acestei categorii de populatie, doar 13% dintre respondenti nu stiu sau nu doresc sa mentioneze o realizare, comparativ cu 32% la nivelul esantionului total. Paradoxul este legat de faptul ca la capitolul esecuri avem o mai mare si mai fragmentata varietate de variante pe care publicul le ofera. Leadershipul din ultimii 27 de ani se afla pe primul loc - 13% cumuland liderii care s-au aflat la putere cu conducerea actuala. Caderea comunismului, cu doar 10%, dar aflata pe al doilea loc, este considerata de oameni ca un esec pentru Romania si aici fiind vorba tot de un efect al nostalgiei. Abia pe locul trei apare incriminarea comunismului (7%).

Barbatii vad Revolutia de la 1989 sau caderea comunismului drept cel mai mare esec al tarii noastre din ultimul secol in proportie usor mai ridicata decat femeile, inversul fiind valabil cand vine vorba despre lipsa locurilor de munca sau migratia fortei de munca. Era comunista este vazuta de catre respondentii cu studii superioare drept un esec al ultimului secol in proportie mai ridicata decat de cei cu studii elementare sau medii; aceasta categorie de populatie mentioneaza in proportie mai ridicata si abdicarea regelui/renuntarea la monarhie.

Agenda romanilor pentru urmatorii 10 ani

Cand sunt chestionati prin intrebari deschise despre ce ar trebui sa faca politicienii in urmatorii 10 ani, romanii amesteca masuri concrete cu rezultate ale politicii. Crearea de locuri de munca stabile si bine platite este principala revendicare, completata cu o tinta- rezultat: cresterea nivelului vietii, optimizarea bunastarii. Pe treapta a treia, foarte aproape de primele doua se afla si o cerere pentru politica, adica guvernare rationala, in numele interesului comun. Oamenii considera, de asemenea, ca, dincolo de alte subiecte, este foarte importanta dezvoltarea economica si obtinerea de performante in domeniul economic. Foarte aproape de aceste puncte de agenda publica avem dezvoltarea invatamantului de calitate si combaterea coruptiei.

Urmatorul calup de obiective mentioneaza imbunatatirea ocrotirii sanatatii si realizarea infrastructurii rutiere, cu procente semnificative intrand in primele optiuni de agenda publica realizarea unei legislatii coerente sau stabilitatea politica.

Crearea locurilor de munca drept prioritate a guvernantilor cu privire la societatea romaneasca in urmatorii 10 ani este mentionata mai ales de catre femei, respondenti din mediul rural, rezidenti din Moldova si persoane cu studii medii sau elementare.

Performanta / dezvoltarea economica, in acelasi timp, este mentionata mai ales de barbati, respondenti din mediul urban, cu studii superioare.

O guvernare rationala / Urmarirea intereselor populatiei este un aspect mentionat cu precadere de persoanele peste 50 de ani.

Sondajul IRES a fost realizat in perioada 6-8 decembrie pe un esantion de 1.627 de persoane de peste 18 ani si are o marja de eroare de plus/minus 2,5%.