În ultimii ani, tot mai multe companii au început să investească în readucerea la viață a unora dintre cele mai importante clădiri vechi și cu valoare istorică din România, în special în Capitală, care dispune de un potențial uriaș, dar dificultățile ridicate de procesele birocratice și legislative pot fi descurajante.
În cadrul conferinței URBAN re:Fresh – Regenerarea urbană ca generator de venituri, am încercat să discutăm și despre această componentă cu potențial economic și social extrem de importantă, și anume renovarea clădirilor vechi și cu valoare istorică.
Pentru investitorii privați acestea sunt extrem de atractive din multe puncte de vedere, printre factorii principali numărându-se: istoria bogată cu care vin aceste clădiri, plusul arhitectural pe care-l oferă și, în special, amplasamentul, uneori ideal în centrul orașelor. Toate aceste elemente le pot transforma în proprietăți mult mai ușor de vândut, beneficiind de caracteristici și avantaje pe care construcțiilor noi nu le au.
Cum posibilitățile de a dezvolta proiecte noi în centrele aglomerate sunt extrem de limitate, în special în orașe precum Bucureștiul, unde terenurile ori nu există, ori sunt extrem de scumpe, renovarea unor clădiri existente, dar care stau pur și simplu degeaba, este o alternativă atractivă.
Citeste si:
Din păcate, nu este un proces simplu, ci unul complicat, în niciun caz mai ieftin decât o dezvoltare de la zero. Pe de altă parte, poate aduce multe satisfacții atât din punct de vedere al prestigiului pe care investitorii îl câștigă în urma readucerii la viață a unor clădiri de care locuitorii orașelor sunt atașați emoțional, dar și material, pentru că pot deveni active extrem de valoroase, întorcând investiția și oferindu-le investitorilor câștiguri generoase.
Pe lângă dificultățile de ordin tehnic, pentru că este mult mai greu să renovezi o clădire aflată într-o zonă deja dezvoltată, în care activitatea zilnică nu se oprește în niciun moment, apar și dificultățile legate de obținerea a unor avize și a unor aprobări, iar de cele mai multe ori, colaborarea cu autoritățile locale nu este cea mai bună, fie din cauza deschiderii autorităților, fie din cauza hățișului birocratic și legislativ.
Citeste si:
Din punct de vedere tehnic, în ceea ce privește marile provocări din punct de vedere legislativ și în relația cu autoritățile se pare că un pas important este acela de a găsi o cale comună între modul în care pot fi renovate aceste clădiri, păstrând și elementele vechi, dar introducând și elementele noi de arhitectură în procesul de revitalizare a acestor active imobiliare.
Ne dorim ca autoritățile să înțeleagă că ne dorim să facem echipă cu ei. Nu suntem părți în opoziție.
- Ivona Amariței, Senior Partner - Cumulus -
Potrivit Ivonei Amariței, Senior Partner Cumulus, companie de arhitectură care a participat la realizarea proiectului hotelului The Marmorosch Bucharest - Autograph Collection, este nevoie de un parteneriat între reprezentanții mediului privat și autorități, în ideea de a exista sentimentul că toate părțile au același obiectiv, că toată lumea trage în aceeași direcție și nu în direcții opuse.
Citeste si:
„Sunt multe cerințe care vin pe partea de respectare a calității în construcții, iar aici interacționezi mult cu autoritățile, și ceea ce trebuie să înțeleagă și ne dorim foarte mult de la ei: ne dorim să facem echipă cu ei, ca ei să fie parte din procesul acesta de readucere a clădirilor vechi în circuitul nou. Aici nu suntem părți în opoziție, suntem de fapt o echipă pentru a reda ceva frumos orașului”, a declarat, în cadrul conferinței URBAN re:Fresh, Ivona Amariței.
Potrivit reprezentantei Cumulus, cel mai probabil, doar 20% din potențialul Bucureștiului în ceea ce privește investițiile în clădirile vechi a fost valorificat, ceea ce înseamnă că multe zone ale Capitalei se pot transforma în unele mult mai atractive decât sunt în prezent. Putem vedea în fiecare zi clădiri care sunt în paragină sau care nu sunt suficiente de bine îngrijite și administrate.
Citeste si:
Toți investitorii străinii ne spun că este foarte greu din punct de vedere birocratic să lucrezi în România.
- Claudia Stan, Apex Alliance -
Cei de la Apex Alliance, compania care a investit în hotelul Marmorosch, Hilton Garden Inn și Moxy Bucharest Old Town, toate pe aceeași stradă cu sediul Băncii Naționale a României, sunt de părere că, dincolo de buna intenție din partea autorităților, este nevoie de o procedură simplificată pentru a ajuta potențialii investitori de a băga bani în astfel de proiecte.
„Sunt convinsă că există o procedură de urmat, nu cred că este vorba neapărat de o rea intenție, dar cred că este o procedură care ar trebui simplificată. Ai nevoie de multe avize, de condiții care trebuie bifate, mai ales într-o clădire veche, în centrul Capitalei. Sunt foarte multe lucruri care necesită tot mai multe aprobări. De aceea spun că, dacă s-ar schimba anumite lucruri să simplificăm lucrurile, ar merge totul mult mai bine.
Citeste si:
Toți investitorii străini ne dau acest feedback: este foarte greu din punct de vedere birocratic să lucreze în România. Dacă tot îi primim să vină în România de 20-30 de ani, rămânem doar la a-i primi în țară sau și acționăm ca să-i ajutăm? Eu rămân, totuși, optimistă. Sper că va exista o clasă politică, totuși, care să-și dorească să lase ceva în urma lor”, a spus Claudia Stan, Cluster of Sales Director, în cadrul Apex Alliance.
Potrivit Annei Cohen, Head of Marketing în cadrul Hagag Developement Europe, companie care deține trei clădiri importante pe Calea Victoriei, și anume clădirile H Victoriei 109, H Victoriei 139, despre care am mai scris și noi în trecut, dar și Palatul Știrbei, legislația din România, pe lângă faptul că este una complicată, este și destul de vagă și neclară în unele privințe, ceea ce poate duce la blocarea pentru perioade destul de lungi de timp a investițiilor în clădirile istorice.
Citeste si:
„Uitându-ne la alte țări europene putem să vedem că, nu doar că autoritățile de investitorii lucrează ca o echipă, dar sunt stimulente pentru investitorii privați pentru a intra în astfel de proiecte. Vorbind despre ceea ce se întâmplă la București, desigur, noi suntem dornici de a colabora cât mai deschis cu autoritățile locale și să contribuim cu experiența noastră în orice privință posibilă în această direcție, pentru a revitaliza centrul orașului.
Dar în momentul în care legislația este foarte vagă, foarte neclară în ceea ce privește unele elemente cheie, începând de la etapa de achiziție a unei proprietăți, iar în condițiile în care unele procese sunt atât de complicate, există riscul de a bloca demararea unei investiții timp de câteva luni sau chiar câțiva ani”, a declarat Anna Cohen, în cadrul conferinței URBAN re:Fresh.
„Aceste investiții pot fi o binecuvântare pentru un oraș”.
- Anna Cohen – Hagag Development Europe -
În viziunea Annei Cohen, aceste investiții sunt mai mult decât benefice pentru orașe, iar România ar avea de învățat, dacă ar urma exemplele altor orașe europene.
„Dacă ne referim la implicarea Ministerului Culturii de exemplu, obținerea unei aprobări din partea lor ar putea dura câțiva ani, când, dacă te uiți la alte țări europene, o să vezi că municipalitatea este cea care trebuie să aprobe aceste avize. În acest fel procesul este mult mai ușor, mult mai abordabil din perspectiva investitorilor privați.
Acest tip de investiții ar trebui încurajat. Aceste investiții pot fi o binecuvântare pentru un oraș. Nu spun că investitorilor trebuie să li se permită să cumpere orice și să facă orice vor cu aceste clădiri istorice. Și spun asta știind că noi am renovat complet clădiri vechi și am arătat că putem respecta toate elementele istorice și de arhitectură a acestor clădiri”, ne-a explicat Anna Cohen.
Și din perspectiva ei, ar trebui lucrat la modul în care autoritățile colaborează cu reprezentanții mediului privat, pe care trebuie să-i perceapă ca pe niște parteneri alături de care să lucreze în beneficiul orașelor și comunităților implicate.
„Aceste investiții trebuie stimulate, dar credem că procesul birocratic și legislația pot fi modificate pentru a fi mai puțin complicate. Trebuie să existe o claritate în ceea ce privește timpii în care poți obține un aviz, să știm cu exactitate ce tipuri de documente trebuie să obținem de la bun început și nu pe parcurs, așa cum s-a întâmplat în mai multe ocazii pentru noi.
Și sunt de acord în ceea ce privește colaborarea cu autoritățile. Nu suntem părți opozante, suntem o echipă. Cu toții, investitorii implicați în această nișă, arhitecții care vor să se implice, autoritățile locale, trebuie să lucrăm ca o echipă în beneficiul orașului și oamenilor, dar și în beneficiul investitorilor care au mândria de a finaliza astfel de proiecte. Sunt multe lucruri de făcut în această direcție.” a mai spus Anna Cohen.
Dacă doriți să revedeți toate discuțiile din cadrul conferinței URBAN re:Fresh, o puteți face în clipul de mai jos, în care veți putea afla părerile unora dintre cei mai implicați și cu experiență actori din piață în ceea ce privește dezvoltarea proiectelor de tip brownfield sau de renovare și de readucere la viață a clădirilor vechi și cu valoare istorică din România.
Sursa foto: Shutterstock
Calculator Salariu: Află câți bani primești în mână în funcție de salariul brut »
Te-ar putea interesa și:
