Soluții 100% în ceea privește rezistența clădirilor din România la un cutremur precum cele care au afectat Turcia și Siria recent nu poate să ofere nimeni, deoarece acestea au fost neobișnuite și nu sunt suficiente date despre impactul pe care l-ar putea avea la noi în țară, așa că specialiștii în construcții de la noi cred că soluția cea mai bună la care putem spera este aceea ca seisme asemănătoare să nu se producă.

Wall-Street.ro a stat de vorbă cu doi specialiști despre realitatea din construcții în România.

Aceștia dau de înțeles că există un sentiment de neîncredere în calitatea construcțiilor de la noi, chiar dacă nu au scos în evidență acest lucru, dar când pui la un loc opiniile lor legate de calitatea fondului construit din România, reiese că sunt minusuri și în ceea ce privește clădirile vechi, dar și cele noi.

Unul dintre cei cu care am discutat a fost Nicu Stoica, inginer proiectant specializat în structuri de rezistență, în cadrul Ingineri Asociați Construct. Potrivit acestuia, clădirile vechi nu au nicio șansă să reziste la un cutremur de magnitudine mare, dar nici clădirile noi nu vor scăpa prea bine.

În ceea ce privește construcțiile vechi, potrivit lui Nicu Stoica, principala problemă ar fi aceea că în România, multă vreme nu au existat norme în construcții care să țină cont de riscul seismic. Primele normative care au inclus și criterii legate de riscul seismic au apărut în 1962, după care au fost mult îmbunătățite după cutremurul din 1977.

„Au mai fost ceva schimbări și la mijlocul anilor ‘90, dar schimbările cele mai importante au fost cele din 2004. Normele tehnice sunt chiar solide și vizează un criteriu important, dar care poate nu este cel mai bun.

La noi, se are în vedere reducerea pierderilor de vieți omenești, în timp ce, în SUA, de exemplu, normele de rezistență se referă la punctul de colaps al clădirilor. Este un criteriu mai bun, deoarece, la noi, după un cutremur puternic, multe dintre clădirile noi pot deveni nelocuibile. Dacă ai luat o casă pe un credit de 30 de ani, rămâi doar cu creditul”, ne-a mai spus Nicu Stoica.

Nicu Stoica, inginer proiectant specializat în structuri de rezistență, în cadrul Ingineri Asociați Construct.

Potrivit lui, asiguratorii de la noi sunt și ei foarte expuși în condițiile acestea, ceea ce ar putea duce la falimentul acestora, prin urmare și neplata asigurărilor pentru mulți dintre cei păgubiți.

Celălalt specialist cu care am discutat, Dragoș Vlagali, fost director regional la Henkel România și director vânzări la Mapei, în prezent director comercial în cadrul BAUINDUSTRY DC, o companie specializată în comercializarea de materiale de construcții.

„Problema clădirilor vechi este că multe dintre lucrările de consolidare sunt mai degrabă niște cosmetizări. Am văzut proiecte în care se făceau lucrări de consolidare într-un bloc pe etajele 2 și 3, iar la etajele de mai jos și la cele superioare nu se făcea nimic, deoarece locatarii nu voiau să plece pentru a fi efectuate lucrările de consolidare.

Nu poți face consolidări în aceste condiții. Este nevoie de un cadru legal în care să poți efectua astfel de lucrări la nivelul întregului fond construit. Bucureștiul este foarte vulnerabil în caz de cutremur. În special zona de centru a orașului”, ne-a explicat Dragoș Vlagali.

Așa cum vă prezentam recent, harta clădirilor cu risc seismic din Capitală indică un număr foarte mare de imobile care pot cădea imediat la un cutremur serios. Peste 2.600 de clădiri cu diverse încadrări de risc și care au nevoie urgentă de consolidări sau expertize tehnice, dintre care circa 380 sunt în clasa I de risc seismic.

Atât Dragoș Vlagali, cât și Nicu Stoica sunt de părere că este nevoie de o implicare mult mai activă și mai coerentă a autorităților, atât locale, cât și centrale în ceea ce privește modul în care se pot efectua lucrări de consolidare a fondului construit vechi.

Citește și: Studiu: Peste 80% dintre români subestimează impactul unui cutremur, din cauză că nu știu diferența dintre magnitudini

Dragoș Vlagali: Încă mai sunt constructori care nu respectă calitatea construcțiilor

Discutând despre fondul clădirilor noi, cei doi specialiști cu care am discutat au spus că, dacă ar fi să ne raportăm la ce s-a întâmplat în 1977, românii sunt mult mai bine protejați. Noile clădiri oferă un grad de protecție mai mare, în special cele care au fost construite după normele introduse după 2004, dar și aici sunt riscuri și probleme.

„Da, o clădire construită după 2004 are cerințe mult mai performante. În mod cert este mai sigură decât una veche. Problema e că, avându-se în vedere obiectivul de reducere a numărului de pierderi de vieți omenești, clădirile noi pot încasa și ele daune care nu mai pot fi remediate, ceea ce le va transforma în imobile nelocuibile.

Iar asta în cazul în care s-au respectat toate normele care țin de rezistența structurilor, de calitate a construcțiilor. Dezvoltatorii mari și serioși își fac treaba corespunzător, dar mai sunt și cazuri în care execuția s-ar putea să nu fie una calitativă. În structura de rezistență a unei clădiri nu este nevoie decât de un singur punct vulnerabil pentru a compromite rezistența întregii clădiri. Iar aceste lucruri nu pot fi depistate în urma unei expertize tehnice ulterioare, pentru că nu ai cum să le vezi”, ne-a explicat Nicu Stoica.

Dragoș Vlagali ne-a spus un lucru care este și mai îngrijorător, că sunt dezvoltatori care nu respectă calitatea construcțiilor și care fac economii la materiale inclusiv pentru structurile de rezistență.

Potrivit acestuia, din cauză că se grăbesc să livreze, unii nu respectă calitatea construcțiilor. Mai mult, pentru a face economii, unii folosesc mai puțin fier beton la fundație și la structuri. Unii folosesc un fier beton mai subțire decât ce ar trebui.

„O expertiză tehnică ulterioară nu are ce să descopere după ce lucrarea a fost livrată. Este nevoie de o rigurozitate mai mare în ceea ce privește inspecția șantierelor. Atunci trebuie analizată rezistența construcției, în timpul lucrărilor, pentru a vedea dacă sunt respectate normele de rezistență și de calitate.

Normele de construcție sunt bune, iar dacă s-ar respecta în totalitate, ar fi foarte bine. Din păcate, pentru noi, cea mai bună soluție pentru a fi siguri este ca un cutremur precum cele din Turcia să nu se întâmple”, a subliniat Dragoș Vlagali.

Dragoș Vlagali, director comercial în cadrul BAUINDUSTRY DC

Clădirile din Turcia sunt mai slab calitative decât cele din România

Directorul comercial de la BAUINDUSTRY DC spune că România stă, totuși, mai bine decât Turcia în ceea ce privește calitatea fondului construit, iar ceea ce s-a întâmplat la cutremur este o dovadă că nici clădirile noi nu pot oferi protecție locuitorilor lor, dacă nu sunt construite corespunzător.

„Îmi pare nespus de rău pentru ce s-a întâmplat în Turcia, pentru că este un loc drag. În ultimii ani mi-am petrecut foarte multe vacanțe acolo. Este o destinație preferată, dar ceea ce s-a întâmplat ne arată că nu s-au respectat standardele de calitate în construcție.

Chiar și cu toate riscurile care sunt la noi, pot spune că România stă mai bine decât Turcia la acest capitol”, a subliniat Dragoș Vlagali.

În ceea ce privește evenimentele din Turcia, Nicu Stoica ne spune, în contextul în care ceea ce s-a întâmplat a fost ceva ce nu a putut fi anticipat de nimeni, că analiza experților în construcții din Turcia ar trebui să se concentreze pe clădirile care au rămas în picioare.

„Mi-ar plăcea mai mult să citesc peste un an de zile o analiză din care să aflăm și de ce au rezistat clădirile care au rămas în picioare. Să vedem și ce a funcționat, nu doar ce nu a funcționat. Ar fi date care ne-ar ajuta să construim clădiri și mai rezistente”, ne-a explicat inginerul specializat în structuri de rezistență.

Care este primul loc în care s-ar refugia doi specialiști în caz de cutremur

Cei doi specialiști în construcții ne-au indicat amândoi același sfat, deși discuțiile au fost separate și anume, acela de a ne „ascunde” lângă un obiect care ar putea juca rol de pârghie, de element de susținere pentru obiectele sau bucățile de construcție care pot cădea în cazul unui cutremur.

Potrivit lor, nu ești nicăieri 100% în siguranță în cazul unui cutremur de intensitate mare, dar obiecte precum un pat, o canapea, orice element rezistent, care poate prelua șocul impactului vă poate salva viața sau de răni grave.

Nicu Stoica ne spune că nu este o alegere bună neapărat sub o masă, deoarece, dacă plafonul superior se prăbușește, o masă nu va fi de ajuns să vă ofere o protecție reală. Poate doar împotriva altor obiecte de mobilier sau decorative mai mici.

„Aș recomanda la marginea unei canapele sau a unui pat, lângă ceva care să formeze un triunghi. Și în niciun caz nu vă așezați sub o grindă de susținere. Acelea sunt proiectate să se degradeze”, ne-a atras atenția inginerul structurist.

De asemenea, trebuie evitate planșeurile mari, cum sunt cele din livinguri, ieșitul pe casa scărilor sau utilizarea lifturilor. Sunt structuri care pot ceda mult mai ușor. Cea mai bună soluție este să nu vă panicați și să găsiți cel mai apropiat loc în care să vă adăpostiți de obiectele periculoase din casă.

„Din păcate, la noi nu există un set de recomandări în ceea ce privește utilizarea imobilelor în caz de cutremur. În caz de incendiu avem planuri de evacuare, avem scări de incendiu, uși care sunt rezistente la foc și așa mai departe, dar în caz de cutremur nu există un ghid de utilizare a clădirilor”, a mai punctat Nicu Stoica.

Dragoș Vlagali susține și ideea de a se intensifica eforturile autorităților de a interveni cu mai multă hotărâre în luarea de decizii, dar și de a crea și mai multe campanii de conștientizare a pericolelor în caz de cutremur.

„Este nevoie și de o campanie de conștientizare mult mai mare în ceea ce privește riscurile care pot apărea la cutremure. Așa cum sunt tot felul de campanii care fac referire la riscurile în caz de incendiu, de exemplu, ar trebui făcute și în caz de cutremur.

Totuși, cel mai important este să începem cu schimbările de sus în jos, deoarece noi, oamenii de rând, nu putem face mai mult decât pot face autoritățile locale sau chiar Guvernul”, a concluzionat Dragoș Vlagali.

Sursa foto: Shutterstock

Abonează-te pe

Calculator Salariu: Află câți bani primești în mână în funcție de salariul brut »

Despre autor
Adrian Ungureanu
Venit în Capitală în 2007, ca orice copil de provincie cu tolba plină de vise, primul fiind acela de a deveni comentator sportiv - următorul Cristian Țopescu - Adrian a ales să-și înceapă cariera de jurnalist scriind în presă. Deși era abia în al doilea an la Facultatea de Jurnalism , Adrian și-a găsit un loc de muncă la ziarul ” Curierul Național ”. A realizat abia la interviul de angajare că nu mai există departament de sport la ziar, dar asta...

Te-ar putea interesa și:



Mai multe articole din secțiunea Imobiliare și construcții »


Setari Cookie-uri