Ne aflăm într-o perioadă în care virozele, infecțiile respiratorii, dar și alergiile ”se simt cel mai bine”. Nu mai punem la socoteală și infecția cu SARS-Cov 2, care ne-a dat viețile peste cap. Regulile impuse până acum, în pandemie, ne ajută, în mod cert și în prevenirea manifestării afecțiunilor menționate mai sus, însă mai sunt câteva aspecte de care trebuie să ținem cont, mai ales dacă avem în familie și copii care merg în colectivitate. Am stat de vorbă cu dr. Mihai Craiu, medic primar pediatru, specialist în Pneumologie Pediatrică la Institutul Național pentru Sănătatea Mamei și Copilului Alessandrescu Rusescu pentru a afla care sunt factorii care pot agrava sănătatea copiilor și care sunt soluțiile prin care îi putem proteja pe cei mici de infecții respiratorii și alergii.

Când vorbim de calitatea aerului pentru copiii noștri, la ce trebuie sa fim atenți?

Dr. Mihai Craiu: Calitatea aerului este deseori greu de perceput de către un adult, cu atât mai mult de un copil. Mai ales în marile aglomerări urbane, unde persoanele de orice vârstă sunt expuse unor valori crescute de poluanți vehiculați de aer, poate apărea un fenomen de "obișnuință", prin care nu mai suntem atât de deranjați de calitatea mediocră a aerului.

Prin aer putem primi, în funcție de locul în care ne aflăm, o serie întreagă de poluanți. Aceștia pot fi poluanți indoor, care țin de calitatea precară a locuirii, cum ar fi fumatul în casă, igrasie, mucegaiuri, substanțe volatile organice din vopsea sau odorizante, gândaci de bucătărie. Sau pot fi poluanți outdoor, cum ar fi masa particulată, cu dimensiuni variabile [cifrele ce succed prescurtarea PM fac referire la dimensiunea în microni a particulelor aflate în suspensie, în aerul respirat - există raportări privind PM 2.5 și PM10]. Dimensiunea este extrem de importantă, deoarece particulele mari se mai depun în căile aeriene mari, mai degrabă în căile aeriene superioare, la nivelul nasului, al sinusurilor și al faringelui, în timp ce particulele mici ajung profund, în interiorul arborelui traheo-bronșic, până la nivelul plămânilor.

În plan practic ar trebui să urmărim calitatea aerului din afara casei prin raportări ale diverselor autorități de reglementare/monitorizare a calității aerului. Din păcate, aceste cifre oficiale sunt relativ sărace sau sunt discordante cu ceea ce percepe fiecare dintre noi în viața de zi cu zi. O soluție ar fi să urmărim cifrele furnizate de sisteme independente cum ar fi Air Quality Map - Check air pollution in your area – MyAirly.

Aceste sisteme de supraveghere pot furniza alerte privind depășirea nivelelor admise pentru o serie de poluanți ai aerului, nu numai privind masa particulată. Alături de PM 2,5 ȘI PM 10 sunt măsurate și nivelele de oxizi de azot (NO2/NOx), de dioxid de sulf, de ozon, de monoxid de carbon etc.

În fața unor valori alarmante putem decide să evităm ieșirea din casă, atunci când avem în îngrijire un copil ce prezintă o suferință respiratorie cronică. Sau putem ajusta programul de activități în aer liber, în funcție de aceste valori, după ce ne-am consultat cu un pneumolog pediatru.

În acest moment avem o serie întreagă de recomandări și date noi care ne permit, nouă medicilor, să identificăm și să personalizăm abordarea terapeutică a unui copil supus poluării ambientale, în interior sau exterior [Eguiluz-Gracia I, Mathioudakis AG, Bartel S, Vijverberg SJH, Fuertes E, Comberiati P, Cai YS, Tomazic PV, Diamant Z, Vestbo J, Galan C, Hoffmann B. The need for clean air: The way air pollution and climate change affect allergic rhinitis and asthma. Allergy. 2020 Sep;75(9):2170-2184.]

Ce soluții există pentru a îmbunătăți calitatea aerului în camera copilului și cât de eficiente sunt?

Dr. Mihai Craiu: Probabil cea mai mare diferență pentru poluarea indoor ar putea fi făcută de renunțarea la fumat de către adulții familiei. Apoi toate celelalte măsuri ce ar putea normaliza gradul de umezeală din casă (utilizarea unui dispozitiv de tip umidificator/dezumidificator) sau de reducere a masei particulate aflate în suspensie (purificatoare de aer). În cele mai multe scenarii ar fi utilă o bună aerisire a camerei copilului și depășirea spaimei caracteristice românilor legată de "trasul curentului"...

Sursa Foto: Philips

Ce simptome pot dezvolta copiii dacă aerul este prea încărcat de praf și alergeni?

Dr. Mihai Craiu: Copiii, ca și adulții expuși unui aer inadecvat, vor avea fenomene iritative ale mucoasei respiratorii. Acestea se manifestă prin tuse repetitivă, în afara momentelor de boli acute febrile, strănuturi repetate, fenomene de hemaj (zgomote asemănătoare dresului vocii, ca urmare a iritării căilor aeriene superioare), respirația orală sau stertoroasă ("sforăit"), odihnă de proastă calitate cu frecvente treziri sau cu agitație nocturnă.

Unii copii pot dezvolta mai frecvent boli acute respiratorii în fața constantei agresiuni produse de o calitate mediocră a aerului. Iar cei cu anumite predispoziții genetice pot să prezinte manifestări asemănătoare astmului, cu agravare periodică, pe măsură ce se deteriorează calitatea aerului respirat. Soluția ideală, pentru prevenția apariției acestor maladii, o reprezintă integrarea mai multor obiective într-un plan comun de acțiune, printr-un parteneriat complex medic-părinte-comunitate (D'Amato G, Ortega OPM, Annesi-Maesano I, D'Amato M. Prevention of Allergic Asthma with Allergen Avoidance Measures and the Role of Exposome. Curr Allergy Asthma Rep. 2020 Feb 26;20(3):8.)

Ce simptome au copiii alergici la praf?

Dr. Mihai Craiu: Trebuie spus că praful care poate duce la sensibilizari alergice nu este cel vizibil cu ochiul liber când facem curățenia de primavară... Sensibilizarea la praful de casă se referă la acarieni, paraziți microscopici ce se hrănesc cu epitelii umane descuamate și care trăiesc în saltelele și pernele noastre.

Este vorba despre Dermatophagoides farinae și respectiv pteronissimus [Dermatophagoides pteronyssinus (European house dust mite) (uniprot.org)].
Copiii sensibilizați la acarieni au, de obicei, fenomene de rinoconjunctivită alergică, cu strănuturi repetate, prurit nazal sau ocular, obstrucție nazală etc. În formele mai ample ca severitate pot exista și manifestări asemănătoare astmului, cu tuse spastică, frecventă, respirație dificilă sau șuierătoare [wheezing], etc.

Cum pot fi tratați copiii care au alergie la praf de casă?

Dr. Mihai Craiu: În primul rând, alergiile trebuie evaluate de specialist. Pentru aceasta, este nevoie de o echipă multidisciplinară ce include medicul alergolog, pneumologul de copii, pediatrul și medicul de familie.

Nu toți copiii cu teste ce indică sensibilizarea la aeroalergene au manifestările clinice săcăitoare din cauza acestora. Adică nu toti copiii sensibilizați sunt și alergici!

Rolul major al alergologului este să exploreze complex un astfel de pacient, indicând testele potrivite fiecărui pacient în parte [teste cutanate prick, panneluri de aeroalergene etc]. După identificarea unor potențiali factori declanșatori se va trece la administrarea medicației de prevenție și va fi elaborată o strategie de evitare a factorilor declanșatori, acolo unde este posibil. Alteori, poate fi necesară inițierea unei strategii de desensibilizare la acarieni.

Există anumite practici ale părinților care pot agrava aceste alergii?

Dr. Mihai Craiu: Cu siguranță da, fumatul în casă și automedicația episoadelor acute, cu antibiotice, în locul apelării la medicul specialist. Deși mulți părinți ai acestor pacienți cu astm sunt acum speriați de contextul pandemic și nu se adresează medicului curant, îi pot asigura că riscul automedicației nu este deloc neglijabil!

Și excesul de curățenie sau folosirea intempestivă a mijloacelor de dezinfectat în interior poate genera agravarea simptomelor acestor copii fragili [Parks J, Takaro TK. Exposure to cleaning products and childhood asthma: more than just a link? Expert Rev Respir Med. 2020 Dec;14(12):1185-1188.]

Este mai important ca aerul să fie complet curat și purificat în timpul somnului sau ar trebui să purificăm aerul în fiecare cameră în care stă copilul și în timpul zilei?

Dr. Mihai Craiu: Greu de răspuns. Depinde de copil, de vârsta sa, de comorbidități, de zona urbană/rurală unde locuiește familia, etc. Nu există o rețetă universală. Teoretic, ziua ar trebui să iasă copilul afară, în aer liber și curat, cât mai mult timp.

Este posibil ca și adulții să dezvolte alergii la praf sau să le fie afectată sănătatea din cauza aerului “încărcat”?

Dr. Mihai Craiu: Da. Mecanismele patogenice sunt aceleași. Adulții sunt mai conștienți de agresiunea pe care o provoacă un aer poluat, dar ei pot sufla nasul sau pot expectora eficient. De asemenea, adulții pot evalua, cu aplicațiile menționate anterior, gradul potențial de expunere când urmează să desfășoare activități în exterior.

Când ieșim afară din casă la ce trebuie să fim atenți și cum putem să ne ferim copiii de alergeni?

Dr. Mihai Craiu: Depinde de natura afecțiunii pe care o au copiii noștri. Nu trebuie să luăm măsuri de protecție disproporționat de ample, căci este bine documentat că excesele nu ajută mereu sănătății : a se vedea teoria excesului de curățenie în geneza bolilor alergice, așa numita teorie olandeză.

Care sunt cele mai comune probleme respiratorii la copii, specifice sezonului rece, cauzate de virusuri și bacterii?

Dr. Mihai Craiu: Specifică sezonului rece este apariția infecțiilor respiratorii acute. Toți părinții ce au copii în colectivitate știu acest lucru. Absolut toți copiii ce frecventează creșa sau grădinița vor face în sezonul rece, în medie, 5-6 maladii acute respiratorii. Și fiecare din aceste episoade de boală acută durează cel puțin o săptămână, sau chiar mai mult, fără a însemna că acel copil are o "sensibilitate" particulară.

Aceasta este normalitatea evolutivă la preșcolarul ce frecventează comunitatea.

Reîntoarcerea în colectivitate poate agrava aceste probleme respiratorii?

Dr. Mihai Craiu: Da, dar uneori decizia de reîntoarcere trebuie discutată cu medicul curant, deoarece agravarea simptomatologiei la reîntoarcere poate avea semnificația unei medicații de prevenție în doze sau scheme insuficiente nevoilor copilului respectiv.
Scopul planului de acțiune scris, construit prin parteneriatul dintre diverșii specialiști și părinții copilului, este să îi furnizeze acestuia (copilului) cea mai bună calitate a vieții. Adică să poată frecventa colectivitatea, deoarece lipsa acesteia va impacta dezvoltarea emoțională a copilului.

Ce pot face părinții pentru a-și proteja copiii în sezonul rece?

Dr. Mihai Craiu: Sa îi îmbrace adecvat, să le ofere diete variate, bogate în vitamine și minerale și să desfășoare cât mai multe activități în aer liber, atunci când nivelele de poluare sunt reduse.

Cum ne putem proteja copiii de virusul COVID-19 la exterior, dar și la interior?

Dr. Mihai Craiu: În afara celor deja discutate (portul măștii în spații închise, eticheta tusei, aerisitul frecvent, igiena mâinilor) nu avem multe resurse specifice copiilor, în acest moment.

Noi, adulții, ar trebui să avem grijă să limităm răspândirea în comunitate a noului coronavirus, astfel încât să nu ajungă la copii. Aceștia sunt actualmente principalii vectori ai transmisiei comunitare, datorită faptului că ei nu sunt vaccinați [COVID-19 in children and the role of school settings in transmission - second update (europa.eu)]

În prezent, situația din România nu permite extrapolarea niciunora dintre recomandările obținute din studii internaționale. Suntem un caz singular, din păcate.

În completarea celor transmise de medicul pediatru Craiu, vine și studiul realizat deo echipă de cercetători din cadrul Centrului German de Cercetare pentru Alergii și Mediu, alături de prof. Dr. Jeroen Buters, prin care au testat eficacitatea purificatoarelor de aer Philips în aerul din casă.

Studiul a urmărit performanța purificatoarelor de aer Philips în îndepărtarea alergenilor HDM (particulele fecale ale acarienilor de praf) și a altor fracțiuni de particule în suspensie (PM) din aerul înconjurător din 22 de case din München, Germania.

Studiul a fost realizat pe baza unui experiment, astfel: după perturbarea particulelor de praf din pat, un număr considerabil de acarieni, aeroalergeni, particule în suspensie și particule ultrafine a fost măsurat cu și fără purificatorul de aer Philips, pentru a determina performanța dispozitivului de îndepărtare a particulelor în casele celor 22 de participanți la studiu.

În urma măsurătorilor, realizate recent, concluziile preliminare indică faptul că atât alergenii acarieni, cât și particulele în suspensie, printre care particulele ultrafine, PM1, PM 2.5 și PM 10 sunt reduse în mod eficient cu ajutorul purificatoarelor de aer. Cu cât sunt mai puține substanțe nocive în aer, cu atât este mai mică cantitatea inhalată în mod direct de către cei care își petrec timpul în spațiul respectiv.

Analiza detaliată a tuturor datelor colectate în timpul studiului este, însă, în curs de desfășurare, iar rezultatele finale vor fi publicate până la finalul anului într-o publicație științifică.

Sursa foto: Mihai Craiu/ Facebook
Abonează-te pe

Calculator Salariu: Află câți bani primești în mână în funcție de salariul brut »

Despre autor
Wall-Street.ro este un cotidian de business fondat în 2005, parte a grupului InternetCorp, unul dintre cei mai mari jucători din industria românească de publishing online. Pe parcursul celor peste 15 ani de prezență pe piața media, ne-am propus să fim o sursă de inspirație pentru mediul de business, dar și un canal de educație pentru pentru celelalte categorii de public interesate de zona economico-financiară. În plus, Wall-Street.ro are o experiență de 10 ani în organizarea de evenimente B2B, timp în care a susținut peste 100 de conferințe pe domenii precum Ecommerce, banking, retail, pharma&sănătate sau imobiliare. Astfel, am reușit să avem o acoperire completă - online și offline - pentru tot ce înseamnă business-ul de calitate.
Setari Cookie-uri