Cristian Slave, Genesis Property: „Viața de student” este fundația pentru o carieră sănătoasă, echilibrată și de succes. Facultatea 100% online de azi va avea efecte în piața muncii de mâine.

Cariera începe încă din anii studenției, când tinerii dezvoltă abilități și cunoștințe care vor fi esențiale mai târziu în mediul de business. Pandemia îi privează însă pe cei care și-au început sau își petrec anii studenției în universitățile 100% online de experiența autentică de student care îi va transforma în profesioniști echilibrați, performanți și motivați. Care vor fi efectele în piața muncii?

Trecerea bruscă la modul de predare și învățare online în universități anul trecut a avut indiscutabil avantajele sale. După debutul pandemiei, într-un context plin de necunoscute și de riscuri pentru sănătate, a fost probabil cea mai bună măsură luată pentru continuarea studiilor și pentru a proteja sănătatea tinerilor și a cadrelor didactice. În plus, a accelerat însușirea sau îmbunătățirea unor competențe digitale de ambele părți. Însă, la un an și jumătate de pandemie, cu efecte și riscuri atenuate și perspective bune de revenire la o nouă normalitate, menținerea unui sistem de învățare 100% online poate avea efecte extrem de negative asupra viitorilor profesioniști, indiferent de domeniul în care vor lucra. E vorba atât despre un posibil impact emoțional, mental și academic asupra generațiilor viitoare, dar și despre modul în care ei își vor forma o imagine realistă asupra condițiilor reale din piața muncii.

O întrebare cheie în ceea ce privește învățarea de la distanță, online, este dacă oferă aceeași valoare a învățării tradiționale. Materia și metodele de predare tradiționale nu pot fi convertite mereu în programe online de succes, pentru că paradigma este diferită. În primul rând, prezența într-o clasă tradițională alături de ceilalți colegi și de profesori asigură un nivel de interacțiune socială spontană și dinamică pe care clasele virtuale nu îl permit. Această interacțiune este foarte importantă mai ales dacă vorbim despre obținerea unui feedback real asupra unor probleme delicate, de nuanță, care vor face diferența în viitor dintre un profesionist bun și unul foarte bun. De asemenea, una dintre cele mai mari provocări este de a asigura conexiunea emoțională între profesor și studenți, esențială pentru motivația și satisfacția ambelor părți, care conduc la o performanță academică mai bună.

În plus, universitățile oferă accesul la facilități precum biblioteci, laboratoare, programe de voluntariat sau de practică în domeniul în care tinerii vor performa pe viitor, când vor fi integrați pe piața muncii. Din acest punct de vedere, provocarea cea mai mare este pentru studenții înscriși la discipline care presupun experiență practică și demonstrații în laboratoare. Pentru aceștia, atingerea obiectivelor este pusă sub semnul întrebării. Cum poți deveni medic doar prin învățare teoretică, fără experiența practică asigurată de contactul cu laboratoarele și spitalele? Cum poți deveni un inginer sau avocat bun fără o experiență practică în mediul offline?

Cu siguranță învățarea online are plusuri ce nu pot fi trecute cu vederea. Unul dintre ele este flexibilitatea mai mare în ceea ce privește programul de învățare, faptul că studenții pot avea acces la cursuri pre-înregistrate pe care le pot asculta și reasculta de câte ori simt nevoia, ori la resurse de documentare accesate printr-un singur click. Totodată, mediul online le asigură un oarecare anonimat care diminuează prejudecățile legate de etnie sau naționalitate, de felul cum arată sau se îmbracă, mai relevantă fiind calitatea cunoștințelor acumulate și a muncii depuse. Un alt avantaj, major, este legat de lipsa barierelor legate de spațiu – oricine, de oriunde, poate avea acces la studii, fără a mai fi nevoie să se deplaseze fizic. Acest model este mai cu seamă important pentru adulții care au deja un job și o familie, pentru care participarea fizică la cursuri ar fi fost foarte dificilă.

Însă, învățarea online, cu avantajele sale indiscutabile, nu poate decât să completeze învățarea tradițională, nu să o înlocuiască. În plus, pentru cei tineri, obligativitatea de a urma facultatea online e o sabie cu două tăișuri. Unul dintre motive este că flexibilitatea are costul său. Astfel, dacă metoda de educare preponderent online poate fi o alternativă foarte eficientă pentru studenții maturi și disciplinați, cu o capacitate foarte bună de organizare și de planificare a timpului, pentru cei aflați abia la început de drum, modelul de studiu nu este cel mai adecvat.

De asemenea, studiile în domeniu au arătat că mediul influențează performanța academică, iar în mod tradițional, sălile de curs oferă un mediu eficient de însușire a informațiilor. În mediu online, atenția poate fi dificil de reținut, mai ales în propria locuință, unde tinerii ar putea fi distrași de ceilalți membri ai familiei sau de alte probleme personale de rezolvat. La aceastea se adaugă și eventualele probleme tehnice legate de accesul la internet, securitatea rețelei și calitatea echipamentelor deținute. O conexiune slabă, de exemplu, poate pune mari probleme în înțelegerea și percepția corectă a informațiilor.

De asemenea, competențele digitale trebuie să fie ridicate atât la studenți, cât și la profesori. Dacă aceștia din urmă nu sunt destul de bine pregătiți pentru metodologii de predare online care să fie atractive și să mențină implicarea studenților, succesul cursurilor este compromis, cu efecte nocive asupra performanței educaționale.

În diferite studii desfășurate la nivel global privind impactul trecerii la procesul de învățare online asupra interacțiunii dintre profesori și studenți, rezultatele au arătat că majoritatea studenților preferă clasele tradiționale în locul celor virtuale. Printre problemele cu care s-au confruntat în mediul online, ei au enumerat lipsa motivației, probleme legate de înțelegerea materialelor de studiu, scăderea nivelului de comunicare între studenți și profesori, dar și sentimentul de izolare. În plus, mulți au arătat că volumul lor de muncă academică a crescut.

În România, nu s-au făcut foarte multe studii de impact în privința efectelor pe care predarea exclusiv online o are asupra calității actului educațional și satisfacției studenților. Un studiu efectuat în primăvara anului trecut - la începutul pandemiei, așadar când toți resimțeau încă puternic trecerea la mediul online de învățare – avea printre concluzii faptul că „deși studenții respondenți erau în favoarea educației online, ei erau nesiguri dacă aceasta se ridică, din punct de vedere calitativ, la nivelul mediului tradițional“. Un alt studiu, derulat de reprezentanți ai Universității Lucian Blaga din Sibiu, a arătat că studenții au avut o atitudine mai degrabă negativă în ceea ce privește experiența de învățare online din primăvară. Printre cauze s-au aflat supraîncărcarea cu proiecte, sedentarismul asociat cursurilor online, lipsei interacțiunii directe cu colegii, precum și lipsa accesului la biblioteci pentru documentare.

Este de preferat învățarea online în locul celei ce presupune interacțiunea directă? Aceasta este o întrebare falsă, în condițiile în care mediul online doar completează, pe alocuri, mediul tradițional, neavând cum să-l înlocuiască. Din diferite motive, unii studenți vor prefera un model preponderent online de învățare, dar alții ar vrea o prezență fizică mai mare, iar alții – un model hibrid echilibrat. Să propui însă învățarea de la distanță 100% un model funcțional în majoritatea cazurilor ar fi o greșeală. Cei implicați în formarea educațională a tinerilor au responsabilitatea de a analiza foarte bine situația și de a cântări minusurile profesionale pe care le vor avea viitorii angajați, acestea putând avea consecințe negative serioase la nivel social.

Într-adevăr, o lecție majoră a pandemiei este că mediul tradițional în care studenții învață și trăiesc trebuie mult îmbunătățit. Vorbim în primul rând de creșterea standardelor de igienă, de siguranță sanitară – care să garanteze securizarea sănătății tinerilor – în toate spațiile de studiu, inclusiv biblioteci și amfiteatre. În plus, spațiul intim din campusuri trebuie regândit pentru a asigura camere de cel puțin 25 metri pătrați, baie proprie, balcon, internet de mare viteză etc., astfel încât să ofere condiții de igienă și confort care să contribuie la o stare de bine și să reprezinte un stimulent pentru studenții care vor să învețe și să se perfecționeze în domeniul lor.

Toate elementele care influențează performanța academică a studenților trebuie analizate și schimbate acolo unde e nevoie, fiindcă modul în care sunt structurate acestea influențează dezvoltarea viitorilor specialiști de pe piața muncii, și, implicit, dezvoltarea întregii societăți.

Sursa foto: Shutterstock

Abonează-te pe

Calculator Salariu: Află câți bani primești în mână în funcție de salariul brut »

Despre autor
Adrian Ungureanu
Venit în Capitală în 2007, ca orice copil de provincie cu tolba plină de vise, primul fiind acela de a deveni comentator sportiv - următorul Cristian Țopescu - Adrian a ales să-și înceapă cariera de jurnalist scriind în presă. Deși era abia în al doilea an la Facultatea de Jurnalism , Adrian și-a găsit un loc de muncă la ziarul ” Curierul Național ”. A realizat abia la interviul de angajare că nu mai există departament de sport la ziar, dar asta...

Te-ar putea interesa și:



Mai multe articole din secțiunea Social »



Setari Cookie-uri