România rămâne o țară a contrastelor, unde, în vreme ce jumătate dintre gospodării se încălzesc cu lemne de foc, altele vor ajunge să folosească hidrogen verde, una dintre cele mai avansate soluții la nivel mondial.

Chiar de luna aceasta, gospodării din România ar putea testa folosirea hidrogenului în combinație cu gazele naturale pentru încălzire, dar și la aragaz. Informația vine de la Volker Raffel, CEO-ul E.ON România, prima companie care are un proiect de acest tip, 20HyGrid. Am fi astfel în avangarda mondială – prima localitate din lume care se încălzește doar cu hidrogen a fost Lochem, în Țările de Jos, de la sfârșitul anului 2022.

De ce să înlocuim metanul cu hidrogen

De ce am folosi hidrogen în loc de metan – adică ”de gaze naturale”? Pentru că poluează mai puțin (sau deloc), în vreme ce metanul este cel mai important gaz cu efect de seră. Există multe tipuri de hidrogen, nu toate nepoluante. Ideal pentru mediu este hidrogenul verde, produs prin electroliză folosindu-se energie regenerabilă și care, în principiu, nu are amprentă de carbon. Teoretic, nu ar trebui să existe niciun impediment tehnic pentru ca prin rețelele de gaze să circule acest hidrogen verde, amestecat cu metanul; practic, este mai complicat, mai ales în condițiile rețelei din România.

”Deja facem un proiect-pilot la Mediaș, în poligonul nostru de instruire. Testăm instalațiile clasice utilizate în România cu un amestec de hidrogen și gaze naturale”, afirma recent Volker Raffel, într-o discuție cu wall-street.ro. ”În iulie vrem să încercăm deja în condiții reale”.

20% hidrogen, 80% gaze naturale

Reprezentanții E.ON ne-au confirmat că proiectul, implementat de Delgaz Grid, compania de distribuție a grupului german în România, va trece luna aceasta în următoarea etapă. Momentan, este vorba de amestecul a 20% hidrogen cu gaze naturale, nu 100% hidrogen, ca în proiectul olandez. Dar în România există numeroase centrale vechi, care nu au fost concepute pentru a folosi și hidrogen, astfel încât este nevoie și de testarea modului în care se comportă acestea, iar în proiectul 20HyGrid sunt implicați mai mulți producători de centrale.

Hidrogenul este un alt gaz combustibil, iar utilizarea lui nu implică un risc cu nimic diferit față de cel al utilizării gazelor naturale.

Dr. Cristian Călin, Manager Tehnic Delgaz Grid

Trebuie văzut și ce se întâmplă în rețelele reale, în racordurile de gaze și la aragaz și chiar și la sobele pe gaz – practic, la orice tip de aparat care ar putea fi conectat la rețeaua de gaze din România. În teorie, la un amestec cu o proporție de 20-30% hidrogen nu ar trebui să fie modificări relevante pentru consumatori și pentru infrastructură (lucrurile stau diferit la procente mai mari). Germania a testat și ea recent folosirea unui amestec cu 20% hidrogen în rețelele de gaze, tot într-un proiect pilot.

Contradicțiile din planurile oficiale

Discuția privind folosirea hidrogenului pentru consumatorii casnici din România nu se rezumă doar la E.ON, ci este mai amplă, chiar dacă grupul german are primul proiect concret. Transgaz, operatorul sistemului de transport, a început deja să tatoneze în această direcție.

Din mai, avem și un proiect de Strategie Națională a Hidrogenului, care prevede că până în 2030 ar trebui să avem măcar 2% amestec de hidrogen verde în totalul consumului de gaz natural. Proiectul afirmă însă că ”amestecul de hidrogen în gazele naturale, chiar și la procente scăzute volumetric, nu este o utilizare optimă a hidrogenului, care ar trebui evitată în favoarea unor politici care să asigure livrarea de hidrogen regenerabil către sectoare specifice”. Altfel spus, să nu-l folosim la consumatori casnici, ci mai degrabă în industrie – de pildă, în cea siderurgică, deoarece hidrogenul poate genera temperaturi foarte înalte.

În același timp, însă, prin PNRR ne-am asumat adaptarea utilizatorilor finali ai rețelei de gaze la folosirea unui amestec cu hidrogen și chiar o schemă de sprijin pentru cei care vor să cumpere centrale sau boilere ce pot utiliza hidrogen. Un alt exemplu: atunci când s-a trimis draftul de PNRR, în iunie 2021, politicienii aveau în plan ca până în 2030 să construiască în zona Olteniei o infrastructură de distribuție pentru un mix de hidrogen 80% cu gaze 20%. În urma negocierilor dintre Guvern și Comisia Europeană, proiectul a fost schimbat, iar acum se prevede că în regiunea Olteniei se vor construi 1.870 km de rețea. Până în 2026, prin aceasta ar urma să fie transportat un mix de metan și hidrogen în proporție de 80%-20%, iar din 2030, doar hidrogen sau alte gaze regenerabile – de exemplu, biometan.

Nu tocmai surprinzător, avem deci o oarecare incoerență în materie de strategie.

De ce nu putem renunța complet la gaze în România

Introducerea hidrogenului regenerabil în rețelele de gaze ne-ar putea ajuta să trecm mai rapid la energie verde, cu amprentă de carbon zero. Dar această tranziție, a avertizat Volker Raffel, poate fi o oportunitate, dar și un pericol, dacă nu este bine gestionată. ”Avem o discuție la nivel european să folosim doar electricitatea, nu și gazele naturale, iar așa nu se poate. Mai ales în România, unde avem gaze naturale, vom continua să folosim și gaze, dar și hidrogenul”, a explicat CEO-ul E.ON România.

Legat de utilizarea hidrogenului, el recunoaște că și-a schimbat opinia în timp: inițial, considera că nu există suficient și că este costisitor, astfel încât ar putea fi utilizat doar în anumite sectoare, precum industrie sau transporturi, nu și la consumatorii casnici – în linii mari, o abordare apropiată de cea din actuala strategie guvernamentală.

”Acum mi-am schimbat însă părerea”, recunoaște Volker Raffel. Hidrogenul poate fi o soluție și pentru încălzire, în combinație cu metanul, și are avantajul că nu necesită înlocuirea rețelei. Electricitatea și pompele de căldură au limitele lor: de pildă, instalarea de pompe de căldură în blocuri poate fi imposibilă, iar în locuințele individuale, costurile sunt foarte mari. Ca urmare, hidrogenul verde poate fi o soluție pentru a reduce impactul gazelor naturale, fără a renunța complet la ele. Și, în curând, vom vedea și primii români care îl folosesc la aragaz.

Sursa foto: Pexels

Abonează-te pe

Calculator Salariu: Află câți bani primești în mână în funcție de salariul brut »

Despre autor
Radu Pircă
Radu Pircă a lucrat în presa scrisă, online, TV și radio la ProTV, Cotidianul, stirileprotv.ro, ProFM, Jurnalul și Cultura, printre altele. A ținut seminarii de istoria gândirii politice și istorie politică și a publicat articole de istorie în România și Franța. Este absolvent de Științe Politice, în cadrul SNSPA.

Te-ar putea interesa și:



Mai multe articole din secțiunea Social »



Setari Cookie-uri