Turcia, un subiect sensibil pe agenda lumii: radiografia optiunilor strategice contradictorii (II)
Curs valutar BNR astazi, 21 septembrie: euro se apreciaza ajungand aproape de 4,66 lei/euro
Sefii din Jandarmerie, pusi sub acuzare pentru violentele de la protestul din 10 august
Stanciu, eMAG: Romanii trebuie sa faca de mici educatie financiara
Top 10 cele mai valoroase pasapoarte din lume. Pe ce loc se afla Romania
Eugen Schwab-Chesaru (PAC): Cheltuielile de IT/angajat sunt prea mici! Avem foarte multa munca manuala
Viteza de acces sau largimea de banda nu vor mai fi factorii decisivi pentru dezvoltarea serviciilor in banda larga, apreciaza consultantii de la Arthur D. Little in raportul Retelele Generatiei Viitoare serviciile in banda larga in 2011 si in viitor, dat publicitatii la 12 septembrie 2006. In Europa, investitiile in Viitoarea Generatie de Retele vor fi derulate in principal de operatorii de cablu care ofera fibra optica, la standarde DOCSIS Wideband si de operatorii de telecomunicatii traditionali, care ofera tehnologie VDSL.
Viteza de acces nu va mai fi o preocupare pentru clientii europeni si, pe masura ce ne indreptam spre anul 2011, acestia vor avea nevoie ca furnizorii sa le ofere o flexibilitate din ce in ce mai mare, pentru a-si putea crea propriile servicii multimedia la pachet, oricand si oriunde, la preturi convenabile.
Pentru aceasta este nevoie de platforme convergente, care pot fi accesate prin mai multe modalitati (fix si mobil), de servicii integrate de calitate ridicata, cum sunt de exemplu (video) telefonia, serviciile audio / video personalizate si accesul la internet de mare viteza, oferite intr-un singur pachet.
Pentru a raspunde nevoilor in schimbare ale clientilor, retelele europene actuale trebuie sa evolueze inspre ceea ce Arthur D. Little denumeste Retelele Viitoarei Generatii1. Este vorba de retele cu o largime de banda foarte mare a caror arhitectura permite cresteri ulterioare. Retelele Generatiei Viitoare sunt construite in jurul retelelor de fibra ce sunt situate la aproximativ 100 300 de metri de locuinte, folosind tehnologii de acces high-end pentru ultima mila de retea.
In zonele cu cladiri noi, este posibil ca fibra sa ajunga mult mai aproape de locuintele individuale. Evolutia catre noile retele este determinata mai putin de viteza de acces si, in primul rand, de serviciile cu valoare adaugata, cum sunt telefonia mobila (disponibilitate oriunde, oricand), quadruple-play (video, Internet, telefonie fixa si mobila) si programe video high-end (interactivitate, VOD video on demand, HDTV high definition television).
Oferta de largime de banda de pe piata continua sa depaseasca cererea clientilor
Studiul prognozeaza ca, pana in 2011, penetrarea serviciilor de Internet in banda larga in toate locuintele europene (inclusiv in tarile din finalul clasamentelor) se va ridica la 80 % 90 %, indiferent de nivelul de dezvoltare a industriei. Mai mult, capacitatea celor mai importante retele de banda larga va fi mai mult decat suficienta pentru a raspunde nevoilor clientilor; ca urmare, piata se va concentra pe pe servicii convergente si pe programe.
Concurenta si colaborarea definesc dinamica pietei
Operatorii convergenti (care ofera servicii integrate quadruple-play) si noii jucatori de pe piata (Google, Yahoo, eBay, Apple si Microsoft) vor concura puternic, dar, in acelasi timp, vor fi nevoiti sa colaboreze. Cel mai probabil, ei vor conduce in peisajul competitional al anului 2012, iar operatorii traditionali de astazi isi vor mari gama de servicii din portofoliu si isi vor extinde acoperirea geografica si in alte zone.
Operatorii de telefonie fixa vor cauta sa isi imbogateasca oferta cu servicii de telefonie mobila, in timp ce operatorii care ofera doar servicii de telefonie fixa vor incerca sa asigure acces la servicii fixe in banda larga. Noile servicii cu valoare adaugata, cum ar fi serviciile care pot fi accesate doar dintr-o anumita zona (tip follow-me), vor fi dezvoltate in principal de jucatorii de pe piata de Internet numiti companii Web 2.0. Google, Yahoo, eBay, Apple si Microsoft vor exercita presiune asupra operatorilor DSL traditionali pentru a accelera dezvoltarea serviciilor in banda larga in Retelele Generatiei Viitoare si, de asemenea, vor deveni parteneri relevanti in construirea viitorului peisaj al serviciilor in banda larga.
Arthur D. Little nu considera ca o anumita tehnologie este net superioara celorlalte cand vorbeste despre viitoarele servicii si produse in banda larga. Avantajul competitiv al unei tehnologii, comparativ cu o alta, depinde doar de scenariile de utilizare.
Retelele de cablu bogate in fibra HFC2 cu tehnologii DOCSIS Wideband sunt in avantaj in ce priveste serviciile de furnizare de programe in largime de banda foarte mare, la care se adauga servicii IP interactive, in timp ce tehnologia xDSL este cea mai raspandita in Europa (dar nu in Statele Unite sau India), atunci cand este utilizata ca o simpla infrastructura de acces IP pentru oferirea de servicii la cerere (on-demand services).
La nivel local, unde tehnologiile HFC si xDSL nu sunt foarte dezvoltate, Fiber-to-the-Home ar putea fi a treia tehnologie de acces la Retelele Viitoarei Generatii.
Politicile publice trebuie sa stimuleze trecerea catre Retelele Generatiei Viitoare
Dezbateri cu privire la reglementarea Retelelor Generatiei Viitoare vor avea loc in 2006, avand in vedere ca organismele de reglementare europene vor adopta in cursul acestui an un raport ce va include principiile de reglementare a Retelelor Generatiei Viitoare, o privire generala asupra cadrului de reglementare a comunicatiilor electronice in spatiul Uniunii Europene si lista Comisiei Europene cu pietele relevante pentru reglementarile ex-ante. Pentru toti jucatorii de pe piata, anticiparea reglementarilor viitoare este foarte importanta pentru conturarea strategiei competitionale.
Arthur D. Little considera ca orice abordare a politicilor guvernamentale trebuie trasata astfel incat sa maximizeze cresterea pe ansamblu si sa minimizeze interferentele. Firmele de consultanta solicita guvernelor sa sustina tranzitia pietei catre Retelele Generatiei Viitoare, cu un ajutor limitat din partea statului doar in cazul pietelor in care noua tehnologie nu va avea succes, sa sustina dezvoltarea competitiei pentru infrastructura Retelelor Generatiei Viitoare si sa extinda implicarea Comisiei Europene in ceea ce priveste definirea pietei.
Viteza de acces nu va mai fi o preocupare pentru clientii europeni si, pe masura ce ne indreptam spre anul 2011, acestia vor avea nevoie ca furnizorii sa le ofere o flexibilitate din ce in ce mai mare, pentru a-si putea crea propriile servicii multimedia la pachet, oricand si oriunde, la preturi convenabile.
Pentru aceasta este nevoie de platforme convergente, care pot fi accesate prin mai multe modalitati (fix si mobil), de servicii integrate de calitate ridicata, cum sunt de exemplu (video) telefonia, serviciile audio / video personalizate si accesul la internet de mare viteza, oferite intr-un singur pachet.
Pentru a raspunde nevoilor in schimbare ale clientilor, retelele europene actuale trebuie sa evolueze inspre ceea ce Arthur D. Little denumeste Retelele Viitoarei Generatii1. Este vorba de retele cu o largime de banda foarte mare a caror arhitectura permite cresteri ulterioare. Retelele Generatiei Viitoare sunt construite in jurul retelelor de fibra ce sunt situate la aproximativ 100 300 de metri de locuinte, folosind tehnologii de acces high-end pentru ultima mila de retea.
In zonele cu cladiri noi, este posibil ca fibra sa ajunga mult mai aproape de locuintele individuale. Evolutia catre noile retele este determinata mai putin de viteza de acces si, in primul rand, de serviciile cu valoare adaugata, cum sunt telefonia mobila (disponibilitate oriunde, oricand), quadruple-play (video, Internet, telefonie fixa si mobila) si programe video high-end (interactivitate, VOD video on demand, HDTV high definition television).
Oferta de largime de banda de pe piata continua sa depaseasca cererea clientilor
Studiul prognozeaza ca, pana in 2011, penetrarea serviciilor de Internet in banda larga in toate locuintele europene (inclusiv in tarile din finalul clasamentelor) se va ridica la 80 % 90 %, indiferent de nivelul de dezvoltare a industriei. Mai mult, capacitatea celor mai importante retele de banda larga va fi mai mult decat suficienta pentru a raspunde nevoilor clientilor; ca urmare, piata se va concentra pe pe servicii convergente si pe programe.
Concurenta si colaborarea definesc dinamica pietei
Operatorii convergenti (care ofera servicii integrate quadruple-play) si noii jucatori de pe piata (Google, Yahoo, eBay, Apple si Microsoft) vor concura puternic, dar, in acelasi timp, vor fi nevoiti sa colaboreze. Cel mai probabil, ei vor conduce in peisajul competitional al anului 2012, iar operatorii traditionali de astazi isi vor mari gama de servicii din portofoliu si isi vor extinde acoperirea geografica si in alte zone.
Operatorii de telefonie fixa vor cauta sa isi imbogateasca oferta cu servicii de telefonie mobila, in timp ce operatorii care ofera doar servicii de telefonie fixa vor incerca sa asigure acces la servicii fixe in banda larga. Noile servicii cu valoare adaugata, cum ar fi serviciile care pot fi accesate doar dintr-o anumita zona (tip follow-me), vor fi dezvoltate in principal de jucatorii de pe piata de Internet numiti companii Web 2.0. Google, Yahoo, eBay, Apple si Microsoft vor exercita presiune asupra operatorilor DSL traditionali pentru a accelera dezvoltarea serviciilor in banda larga in Retelele Generatiei Viitoare si, de asemenea, vor deveni parteneri relevanti in construirea viitorului peisaj al serviciilor in banda larga.
Arthur D. Little nu considera ca o anumita tehnologie este net superioara celorlalte cand vorbeste despre viitoarele servicii si produse in banda larga. Avantajul competitiv al unei tehnologii, comparativ cu o alta, depinde doar de scenariile de utilizare.
Retelele de cablu bogate in fibra HFC2 cu tehnologii DOCSIS Wideband sunt in avantaj in ce priveste serviciile de furnizare de programe in largime de banda foarte mare, la care se adauga servicii IP interactive, in timp ce tehnologia xDSL este cea mai raspandita in Europa (dar nu in Statele Unite sau India), atunci cand este utilizata ca o simpla infrastructura de acces IP pentru oferirea de servicii la cerere (on-demand services).
La nivel local, unde tehnologiile HFC si xDSL nu sunt foarte dezvoltate, Fiber-to-the-Home ar putea fi a treia tehnologie de acces la Retelele Viitoarei Generatii.
Politicile publice trebuie sa stimuleze trecerea catre Retelele Generatiei Viitoare
Dezbateri cu privire la reglementarea Retelelor Generatiei Viitoare vor avea loc in 2006, avand in vedere ca organismele de reglementare europene vor adopta in cursul acestui an un raport ce va include principiile de reglementare a Retelelor Generatiei Viitoare, o privire generala asupra cadrului de reglementare a comunicatiilor electronice in spatiul Uniunii Europene si lista Comisiei Europene cu pietele relevante pentru reglementarile ex-ante. Pentru toti jucatorii de pe piata, anticiparea reglementarilor viitoare este foarte importanta pentru conturarea strategiei competitionale.
Arthur D. Little considera ca orice abordare a politicilor guvernamentale trebuie trasata astfel incat sa maximizeze cresterea pe ansamblu si sa minimizeze interferentele. Firmele de consultanta solicita guvernelor sa sustina tranzitia pietei catre Retelele Generatiei Viitoare, cu un ajutor limitat din partea statului doar in cazul pietelor in care noua tehnologie nu va avea succes, sa sustina dezvoltarea competitiei pentru infrastructura Retelelor Generatiei Viitoare si sa extinda implicarea Comisiei Europene in ceea ce priveste definirea pietei.
