Toate programele de sprijin guvernamental sunt blocate in acest moment, atat in ceea ce priveste dezvoltarea componentei de irigatie, cat si in privinta participarii cramelor romanesti la targurile si expozitiile din strainatate, spune Ciprian Rosca, director comercial Cramele Recas.
”Suntem dezamagiti sa va comunicam ca nici anul acesta nu avem prea mari asteptari de la stat. (…) Singura masura care chiar o sa ne zbatem sa o obtinem este finalizarea procesului de adaptare a legislatiei vitivinicole romanesti la cea europeana, un subiect care ne creeaza grave probleme ca tara si care este intarziat de cel putin 8 ani. Noua lege a vinului care, ironie tipic romaneasca, a intrat in vigoare in mijlocul campaniei de recoltare, este un inceput, dar inca nu este definitivata toata legislatia conexa – ceea ce insemna ca noi producem vinurile fara sa cunoastem parametrii legislativi sub care le vom vinde, si aceasta stare de incertitudine trebuie sa fie rezolvata rapid”, a spus Ciprian Rosca.
Romania are circa 180.000 de hectare cu vita-de-vie grupate in 37 de podgorii, din care doar 28% se afla in circuitul economic, diferenta facand loc aparitiei de noi producatori de vin, noi nume testand productia in fiecare an. Cu acest nivel al suprafetei ocupate cu vita, Romania se afla pe locul cinci in Europa si pe locul 11 in lume. Piata vinului imbuteliat este estimata la 250-300 de milioane de euro, insa gradul de fragmentare este foarte ridicat, in conditiile in care exista aproximativ 100 de jucatori locali.
Citeste si:
In anul 2015, conform datelor APEV Romania, Romania a avut exporturi de aproape 14 milioane de litri de vin in valoare totala de 24 milioane de euro. Cele mai importante cinci piete de export pentru vinurile produse local sunt Marea Britanie, Germania, China, Olanda si Bulgaria.
In afara spatiului european, China este cea mai importanta tara de export pentru vinurile romanesti, urmata de Statele Unite ale Americii care importa din Romania 800.000 litri de vin si de Canada cu 300.000 litri de vin.
Pretul cel mai bun raportat la numarul de litri exportati este oferit de Finlanda care plateste 5,63 euro pentru un litru de vin romanesc si a importat 6.300 litri in 2015. Ungaria plateste 5,41 euro/litru, urmata de Luxemburg care ofera 4,71 euro/litru, dar a cumparat doar 6.000 litri de vin anul trecut. La polul opus, cel mai mic pret pentru vinul romanesc este oferit de Slovacia, mai exact 0,59 euro/litru, urmata de Bulgaria cu 0,79% euro/litru si de Istrael cu 1,38 euro/litru.
Citeste si:
Germania, in topul tarilor pentru exporturile Cramele Recas
Si Cramele Recas a intrat anul acesta pe piata germana, pe care incearca sa o transforme in urmatorii patru ani in cea mai importanta tara pentru exporturi.
In prezent, exporturile au o pondere de circa 40% din cantitatea imbuteliata pentru primele sase luni ale anului.
”Alte piete noi pe care am patruns in 2016 au fost Myanmar, diferite provincii din Canada, Australia, dar am dezvoltat concomitent si pietele existente precum Mare Britanie, Olanda , Belgia, Irlanda pe care le putem considera deja traditionale”, puncteaza Ciprian Rosca.
In prima jumatate a anului compania a raportat o crestere de 24% pe plan local, iar la export de 36% (ambele in valoare) comparativ cu anul trecut. Pentru acest an Cramele Recas si-a bugetat o crestere de 20% a cifrei de afaceri, de la nivelul de 26 de milioane de euro in 2015.
Citeste si:
In ceea ce priveste investitiile, numai in 2015 acestea au totalizat 4,5 milioane de euro, alocati achizitiei unei noi linii de imbuteliere cu o capacitate de 80.000 de sticle pe schimb, in extinderea halei de depozitare si marirea plantatiei prin achizitionarea de noi suprafete de teren. Pe langa acestea, compania a mai investiti 600.000 euro in reinnoirea parcului autor si in sectorul de procesare.
”Pe partea de viticultura vom replanta cateva zeci de hectare achizitionate in ultima perioada atat la Minis cat si la Recas. Daca pe segmentul entry-level al gamelor noastre comerciale, atat Schwaben Wein, cat si Castel Huniade performeaza excelent, am simtit nevoia ca in categoria de pret imediat urmatoare sa facem un rebranding pentru vinurile purtand eticheta Cocosul dintre vii. Astfel, de o luna avem in piata doua branduri: Domeniile Recas destinata clientului din retail cu soiuri usor traditionale (feteasca regala, muscat, merlot, syrah si in scurt timp doua spumante: un alb si un roze) si Regno Recas, pentru clientul din HORECA in care am activat soiurile cosmopolite din podgorie: pinot grigio, rhein riesling, sauvignon blanc, pinot noir, feteasca neagra si syrah”, explica Ciprian Rosca.
Citeste si:
In ceea ce priveste tendintele care au marcat piata vinului in prima parte a anului, acesta puncteaza diversitatea, din punct de vedere al producatorilor. Astfel, in ultimii ani, in peisajul viti-vinicol romanesc au aparut din ce in ce mai multi jucatori cu vie pe rod, urmare a investitiilor importante care s-au facut cu ceva timp in urma in sectorul privat, dezvoltand soiuri variate de struguri, care “musca” din portofoliul producatorilor mari, clasici, care s-au limitiat in principal la exploatarea soiurilor cultivate in mod traditional. ”Ca rezultat al acestei realitati de piata doi dintre acesti granzi deja sunt in scadere galopanta”, adauga Rosca.
O alta tendinta remarcata este cresterea vanzarilor de vinuri rose, dupa un 2014 in care consumul acestei categorii – considerata in urma cu cativa ani doar o optiune de nisa – a explodat. Conform unui studiu Nielsen, piata de rose din 2015 ajungea la 2 milioane de litri si la o valoare de aproximativ 52 milioane lei. Consumul de rose creste, in special in categoria premium. Astfel, cantitatea de vin rose imbuteliat consumata in medie de un roman la o masa acasa este de aproximativ 2-3 pahare, in timp ce la restaurant se consuma aproximativ 1-2 pahare.
Citeste si:
De la 1.000 de turisti in 2004, la peste 18.000 in 2016 pentru crama turistica
Daca in 2003-2004 circa 500-1.000 de persoane vizitau crama turistica de la Recas, in prezent aproximativ 18.000-20.000 de turisti si pasionati de vin ajung la Cramele Recas. In plus, daca in primii ani 80-90% erau turisti straini, acum procentul este impartit intre romani (40%) si vizitatori din toate colturile lumii (60%).
”Cramele Recas se afla la doar 20 km de Timisoara, un oras in plina dezvoltare economica, municipiu in care activeaza multe companii multinationale, dar si un puternic centru universitar. Din cele doua zone, cea universitara si din mediul de afaceri izvoraste o parte importanta a celor ce ne viziteaza. In ultimul timp a crescut si numarul turistilor adusi de firmele de turism; acesta este un alt aspect important in ceea ce inseamna proiecte de viitor. Noi incercam de pe acum pentru urmatoarea perioada sa dezvoltam zona turistica a Recasului, sa o armonizam cu dezvoltarea tehnologica a zonelor de productie si sa o integram in frumusetile peisajelor naturale oferite de suprafetele noastre viticole. In acest sens, la modul cel mai concret, vom dezvolta spatii de cazare, locuri de agrement si recreere cu ajutorul carora sa punem in valoare intregul potential de dezvoltare al Cramelor Recas”, mai spune Rosca.
Citeste si:
In prezent, Cramele Recas administreaza o suprafata de aproximativ 1.100 de hectare de vita-de-vie in Recas (judetul Timis) si Minis (judetul Arad). Grupul Cramele Recas cuprinde mai multe firme, Cramele Recas SA (care detine crama), Cramele Recas Prod si Cramele Recas Vie (care administreaza podgoria) si Cramele Recas Group (care se ocupa de marketing si distributie). Compania este detinuta de familiile Cox, Gheorghe Iova si Ioan Georgiu.
Calculator Salariu: Află câți bani primești în mână în funcție de salariul brut »
Te-ar putea interesa și:
