Sistemul fiscal din Romania, unul dintre cele mai dinamice din lume
„Sistemul fiscal din Romania este unul dintre cele mai dinamice din lume, dar daca masurile fiscale sunt gresite pot avea consecinte devastatoare si un impact negativ asupra mediului de business”, a declarat Peter de Ruiter (foto), partener in PricewaterhouseCoopers (PwC), in cadrul unei conferinte organizata de Ziarul Financiar."Colectarea taxelor trebuie sa fie la fel pentru toti agentii economici si bine realizata, iar acest lucru in Romania necesita imbunatatiri. Din pozitia de consultanti financiari, am identificat un numar de cinci masuri pe care le propunem in scopul imbunatatirii climatului fiscal", a continuat Peter de Ruiter.
Potrivit primei masuri propusa de PwC, Romania ar trebui sa adopte un cadru legislativ adecvat pentru dezvoltarea societatilor de tip holding, fapt ce ar atrage multe firme straine, din tari precum: Cipru, Olanda, Elvetia, Luxemburg etc. Un regim de tip holding permite transferul de resurse intra-grup, fara bariere operationale sau legale, sau costuri suplimentare, precum cele fiscale.
A doua masura vizeaza consolidare fiscala a TVA, ceea ce ar conduce la imbunatatire masiva a fluxului de venituri la bugeul de stat, astfel incat un grup de companii, avand aceiasi actionari sa fie contribuabil unic pentru toate companiile din grup.
Numarul de taxe si impozite din Romania arunca o presiune in plus pe mediul de afaceri, iar pe de alta parte, autoritatile cheltuie mai multi bani sa le administreze decat incaseaza efectiv prin punerea lor in practica. Astfel, o a treia masura sugereaza reducerea numarului acestora. In acest sens, Peter de Ruiter a dat exemplul Suediei unde numarul taxelor si impozitelor este foarte redus.
Reprezentantul PwC a sugerat, de asemenea, si necesitatea plafonarii contributiilor sociale, ceea ce ar avea un efect imediat asupra economiei prin reducerea evaziunii fiscale. O a cincea masura, vizeaza cresterea transparentei in ceea ce priveste sistemul legislativ. Astfel, sistemul fiscal ar deveni unul mai predictibil, iar Romania ar reintra pe harta prioritatilor investitorilor straini.
Povara deficitelor mentine Romania in recesiune
Romania a avut una dintre cele mai mari contractii din Europa la nivelul activitatii economice, pentru ca a avut dezechilibre foarte mari cu care a venit de dinainte de criza, este de parere Ionut Dumitru (foto), presedintele Consiliului Fiscal si economist sef al Raiffeisen Bank.In perioada 2009 – 2010, conform estimarilor Comisie Europene, impulsul fiscal in Romania a fost prociclic, adica deficitul structural a avut aceeasi tendinta cu pozitia ciclica a economiei. Astfel, Romania si celelalte tari care au fost prociclice inainte sunt fortate sa ramana prociclice, dupa criza. “Adica esti fortat sa faci consolidare fiscala sa reduci deficitul structural pentru ca nu ai alternativa din simplul motiv ca nimeni nu te finanteaza. Vei fi fortat sa fi prociclic si in perioada de recesiune”, a spus Ionut Dumitru.
“Daca ai fi fost prudent inainte de criza puteai sa vi acum cu deficite bugetare mari. Tu vii cu o povara de deficite structurale foarte mari de dinainte de criza pe care esti fortat sa le corectezi acum pentru ca nu le poti finanta. Ramai prociclic, dar accentuezi practic recesiunea. De asemenea, scaderea ampla a Produsului Intern Brut (PIB) este rezultatul dezechilibrelor majore care s-au acumulat inainte”, a mai spus el.
Luand in calcul perioada 2007 - 2008 din diverse tari, precum Romania, Lituania si Letonia, se observa ca au avut si dezechilibre structurale foarte mari, adica politici prociclice si deficite de cont curent. "Practic au avut o dependenta foarte mare de finantare si in sectorul puiblic si in sectorul privat".
Pe de alta parte, Polonia si Cehia au avut dezechilibre mici si de aceea sau si comportat mult mai bine pe perioada crizei. Tari precum Estonia si Bulgaria au avut doar deficite de cont curent mari dar politica fiscala prudenta, lucru care le-a pozitionat mai bine decat Romania, dupa perioada de criza.
“Drept urmare, daca in perioada 2007 - 2008 am avut un deficit structutral mare, dupa 2009 am fost fortati sa scadem cheltuielile bugetare si sa facem consolidare fiscala din lipsa de alternativa”, a spus Ionut Dumitru.
In aceste conditii, Romania, Ungaria si tarile balticele sunt state care nu au spatiu fiscal pentru a face stimulare economica, pe cand Bulgaria, Cehia, Polonia si Slovacia si-au permis sa creasca cheltuielile bugetare.
Un al subiect dezbatut de Ionut Dumitru a vizat capacitatea statului de a colecta taxe si impozite de la contribuabili. “In Romania, in ultima perioada, discutia se duce foarte mult pe zona de reduceri de cheltuieli bugetare dar, parerea mea este ca acordam mult prea putina atentie partii de venituri bugetare si partii de colectare a taxelor. Colectam destul de putin fata de ceea ce ar trebui”, a spus el.
Statul nu este capabil sa colecteze eficient taxele si impozitele, iar contribuabilii - atat populatia cat si companiile - se folosesc de scaparile legii pentru a nu-si achita darile.
Impredictibilitatea sistemului fiscal ingrijoreaza mediul de afaceri
“In prezent, asistam la o ciclicitate a masurilor fiscale, cu tendinta prociclica, care in loc sa stimuleze economia vine sa contribuie doar la consolidarea bugetara pentru ca deficitele sunt foarte mari” a spus Ionut Simion (foto) partner PricewaterhouseCoopers (PwC).In acest context, stradania autoritatilor de a stimula economia, a condus la o cavalcada de modificari fiscale in anul 2010, concretizate in 3 legi si 6 ordonante de urgenta, care s-au dovedit de cele mai multe ori inficiente, in conditiile in care Romania nu are nevoie o strategie fiscala care sa acopere necesitatile de moment, ci una pe termen mediu si lung, corerenta, considera Ionut Simion.
Printre incercarile autoritatilor in materie de politica anticiclica fiscala, se numara: amortizarea accelerata, stimularea initiativei de angajare a tinerilor absolventi si cota redusa de TVA pentru achizitia de locuinte.
In opinia reprezentantului PwC, exista si trei mari modificari care daca ar putea fi aplicate corect ar sprijini activitatea economica. Scutirea profitului reinvestit, de exemplu, nu este o facilitate fiscala, deoarece conform prevederilor din lege aceasta nu este decat o simpla amanare la plata impozitului pe profit. “Aceasta prevedere a fost introdusa in 2009 si expira in decembrie 2010, dar pana in prezent n-am intalnit un agent economic care sa beneficieze de scutirea profitului reinvestit”, a mai spus Ionut Simion.
In aceeasi situatie sunt si doua prevederi legislative adoptate in 2008, adica deducerea pentru cheltuielile de cercetare si dezvoltare si scutirile pentru impozitul pe dividende.
“Facilitatile fiscale reprezinta un instrument la dispozitia autoritatilor prin care acestea pot sa incurajeze un anumit comportament economic sau nu, pot sa stimuleze o activitate economica sau nu, dar ramane la indemana autoritatilor cum folosesc aceasta parghie fiscala”, a declarat reprezentantul PwC.
In prezent, a fost eliminat impozitul minim si se incearca reducerea evaziunii fiscale, dar aceasta nu se elimina prin masuri care nu fac altceva decat sa impovareze activitatea agentilor economici buni platnici. Acestia sunt ingrijorati la randul lor de concurenta fiscala neloiala, pentru ca cei care nu platesc impozite si taxe concureaza cu cei care platesc impozite si taxe. Masurile care deviaza de la o aplicare normala a impozitarii nu vin decat sa puna in evidenta incapacitatea autoritatilor fiscale de a colecta impozite de al agenti economici.
“De aceea mediul de afaceri nu are aceleasi asteptari ca si autoritatile, iar pentru acesta nu cota de impunere e cea mai relevanta. Se discuta de masuri de crestere a fiscalitatii, cota unica sau progresiva. Mediul de afaceri se va conforma cu oricare din aceste sisteme fiscale, dar principala problema a mediului de afaceri e ca aceste impozite si taxe sa fie colectate intr-un grad cat mai mare; nu poti vorbi de o modificare a cotelor de impunere cand tu colectezi foarte putin”, a spus Ionut Simion.
Mediul de afaceri cere de asemenea autoritatilor consolidarea si unificarea bazei de impunere pentru asigurari sociale si reguli tot mai stricte de conformare cu obligatiile de raportare fiscala. Astfel, reforma administratiei fiscale e principala preocupare pentru mediul de afaceri.
Reprezentantul PwC sustine, de aemenea, necesitatea implementarii unui sistem electronic “e-taxes” prin care agentii economici sa poata realiza inregistrari electronice, depunerea declaratiilor in sistem electronic, precum si efectuarea de plati in regim electronic.
“Nu nivelul taxelor este ceea ce preocupa in special un agent economic astazi, ci usurinta si maniera in care-si plateste taxele si nu este nici de departe usor sa platesti impozite si taxe in Romania”, a mai spus Ionut Simion.
Impactul cresterii TVA asupra economiei
Pentru schimbarile legislative in cazul impozitelor indirecte, se cosntata o divergenta majora intre masuri si efectele reale constatate in practica.“Conform raportului ANAF cresterea TVA cu 47 de puncte procentuale a dus la un impact pozitiv asupra veniturilor bugetare in luna august a anului 2010. Totusi, acest impact e de scurta durata, pentru ca la nivel macroeconomic se constata o scadere a veniturilor populatiei si astfel scaderea veniturilor bugetare din impozitul pe venit. Aceasta crestere nu poate fi absorbita in totalitate in economie ea situandu-se partial in pretul produselor. Tot la nivel macroeconomic a scazut puterea de cumparare a populatiei”, a declarat Daniel Anghel (foto), partener, impozite si taxe indirecte, PricewaterhouseCoopers (PwC).
In general, statele care au optat pentru o fiscalitate excesiva au ajuns sa recupereze anevoios pe termen lung si, de asemenea, s-a constatat o contractie economica la nivelul PIB.
La nivel ramurilor industriale cresterea TVA a fost resimtita la costurile cu prefinantarea, in special la investiile noi. TVA majorata a insemnat, de asemenea, inchiderea unor activitati in domeniul transporturilor, distributiei, iar in alte sectoare clientii au devenit mai reticenti. Si domeniul bancar a inregistrat costuri suplimentare, ceea ce a sporit astfel costul finantarii pentru agentii economici.
Odata cu cresterea TVA , au sporit si preturile accizabile, cu implicatii privind amplificarea evaziuni fiscale in domeniul produselor accizabile, pentru ca, in practica, majorarea oricarei taxe conduce la cresterea economiei subterane si a evaziunii fiscale.
Solutiile propuse de reprezentantul PwC pentru combaterea activitatii de evaziune fiscala vizeaza modalitati de crestere a gradului de conformare voluntara, aplicarea in practica a metodelor moderne de control (control electronic), introducerea grupului de TVA si in cazul contribuabililor mici si mijlocii, rambursarea de TVA cu control ulterior si reducerea cotei TVa la produsele agroalimentare.
In concluzie, fiscalitatea excesiva poate functiona ca un bumerang - pe termen scurt poate aduce mai multe venituri la bugetul de stat, dar pe termen lung poate avea efecte reale negative asupra economiei, concluzioneaza Daniel Anghel.
