Astfel, un numar de 115 persoane, incarcerate in penitenciare din toata tara, pentru diverse infractiuni, s-au oferit voluntare in acest proiect, care urmareste sa acorde detinutilor abilitati de reinsertie sociala, prin instruirea lor in meserii eco de nisa, care sa le ofere un avantaj competitiv.

Detinutii sunt instruiti in meserii ecologice, si participa la construirea unor case, pe grindul Tataru al penitenciarului de la Chilia. Constructiile gazduiesc ateliere eco, unde detinutii invata meseriile de: constructor de case, dulgher, olar, impletitor de rachita, lucrator in agricultura eco.

In plus, proiectul isi propune sa sensibilizeze opinia publica cu privire la optiunile de reintegrare in societate ale fostilor detinuti. Acesta se deruleaza in perioada iunie 2014 – august 2016 si dispune de un buget de circa 600.000 de euro, in mare parte pusi la dispozitie din fonduri norvegiene, prin Mecanismul Financiar Norvegian 2009 – 2014.

Modelul care poate sa scada rata de recidiva

Programul este inspirat dupa modelul penitenciarului Bastoy din Norvegia, unde detinutii ocupa o insula intreaga, insa nu sunt incarcerati, traiesc in locuinte normale si muncesc.

"Modelul este preluat din exemplul penitenciarului Bastoy, unde conditiile in care acei detinuti isi executa pedepsele, fara sa fie dupa gratii, a dus la o rata de doar 16% a recidivei, in contextul in care media europeana este de 70%", a declarat Catalin Claudiu Bejan, directorul general al Administratiei Nationale a Penitenciarelor.

De asemenea, Arne Kvernvik Nilsen, fost guvernator al penitenciarului norvegian Bastoy, a declarat ca studiile internationale au aratat ca sistemul clasic al penitenciarelor nu da rezultate si detinutii nu se adapteaza, dupa liberare, societatii. El crede ca exemplul norvegian poate fi imbunatatit in Romania, astfel incat fostii detinuti sa isi gaseasca locul in societate, sa se angajeze si sa duca o viata normala.

"Persoanele lipsite de libertate trebuie responsabilizate, trebuie ajutate sa capete competente noi, sa invete o meserie, nu trebuie inchisi dupa o usa pana la liberare. Oamenii din inchisori au o stima de sine redusa si un respect scazut fata de ei si fata de ceilalti si trebuie sa tinem cont ca asa cum tratezi o persoana, asa te va trata si ea", a spus acesta.

Citeste si:

Un numar de 115 persoane au luat parte la cursuri de cate trei luni de zile, in urma carora au obtinut diplome de formare profesionala si 20 de zile considerate executate din pedeapsa.

"Detinutii s-au oferit voluntar, insa au avut retineri, pentru ca urmau sa fie departe de familiile care ii vizitau si, in plus, se stie ca zona Chiliei este una izolata, iar timpul trece mai greu", a explicat Catalin Claudiu Bejan, care a reconoscut ca, adesea, persoanele lipsite de libertate se implica in aceste proiecte, motivate de beneficiile pe care urmeaza sa le primeasca, care variaza de la credite, prin care isi pot anula o sanctiune disciplinara, de exemplu, pana la zile considerate executate.

Cinci case construite in Delta Dunarii

De la debutul proiectului si pana in prezent, detinutii care au lucrat pe grindul Tataru din Chilia, Delta Dunarii, au ajutat la construirea a cinci ateliere, utilizand materiale si tehnici locale, in care se vor organiza cursuri pentru detinuti in alte meserii eco (pentru care nu este nevoie de certificate de absolvire a unor scoli, asa cum este cazul pentru programele clasice de reabilitare din penitenciare): olarit, dulgher / constructor de barci, impletitor de rachita, agricultura.

Doar pentru construirea acestora ateliere s-au alocat aproximativ 120.000 de euro.

Pe langa pregatirea detinutilor pentru o meserie, prin care isi pot castiga locul in societate, intre obiectivele proiectului se numara instruirea personalului de penitenciar cu privire la principiile de ecologie umana care stau la baza conceptului de sistem de detentie ecologic si organizarea de evenimente de constientizare, organizate in casele construite.

Rolul lor este de a atrage atentia asupra populatiei defavorizate din penitenciare, in pregatirea lor pentru reluarea locului in societate (cei fara studii sau cu o situatie familiala care nu permite reintegrarea dupa executarea pedepsei)

Proiectul de la Chilia a fost realizat de Serviciile Corectionale din Regiunea de Sud din Norvegia, Asociatia Ivan Patzaichin – Mila 23 si Asociatia RomanoButiQ, iar Administratia Nationala a Penitenciarelor a avut rol de promotor.

Sursa foto: http://www.ecoreintegrare.ecodeltadunarii.ro/