Reducerea consumului de energie din locuinte este o norma europeana care se va aplica tuturor constructiilor de locuinte noi incepand cu anul 2020. Pana atunci, insa, tara noastra, precum si celelalte din Uniunea Europeana, au obligatia de a reduce consumul de energie cu 20%, conform obiectivelor asumate fata de UE.

Romania si-a asumat o tinta de consum de energie primara de 43 milioane TEP (Tona Echivalent Petrol) in anul 2020, ceea ce reprezinta o scadere cu 19% fata de consumul previzionat in anul 2007. TEP (Tona Echivalent Petrol) este o unitate de masura a energiei care este egala cu energia chimica eliberata prin arderea unei tone de petrol.

In ciuda angajamentului pe care l-am luat fata de Uniunea Europeana, tara noastra se afla mult in spatele statelor dezvoltate din UE cand vine vorba de cladirile eficiente energetic, in momentul de fata, cu mai putin de 5 ani pana la termenul limita, Romania avand sub 10% din totalul cladirilor anvelopate.

In Romania sunt aproximativ 8,2 milioane de locuinte aflate in peste 5 milioane de cladiri. Dintre acestea, peste 81.000 sunt blocuri care necesita termoizolare, cu aproximativ 3 milioane de apartamente. In perioada 2009 – 2015 au fost prinse in programul national peste 92.000 de apartamente, dintre care 58.000 au fost finalizate. In perioada 2007-2013, prin fonduri europene au fost reabilitate aproximativ 52.000 de apartamente. La acestea se adauga lucrarile realizate intre timp, insa totalul procentului de locuinte termoizolate nu atinge inca 10%, arata datele Asociatiei Romane a Producatorilor de Polistiren Expandat din Romania (ROMEPS).

Incep problemele: Riscam sa dam jos lucrari deja finalizate

Contactati de catre wall-street.ro, reprezentantii ROMEPS sustin ca riscam chiar sa fim nevoiti sa dam jos lucrari de anvelopare deja executate din cauza ca acestea nu respecta standardele impuse de UE, iar un termen „optimist” de finalizare a intregului proiect national ar putea fi 2030, cu 10 ani peste nivelul limita impus de Uniunea Europeana.

„Ne-am asumat anumite tinte in ceea ce priveste reducerea consumului energetic si cresterea eficientei energetice, insa felul in care au fost construite sau implementate strategiile in acest sens nu s-a dovedit a fi cel mai satisfacator. Inca din anul 2007 au fost semnalate diferite probleme, fie ele de intelegere a felului in care se poate intra in programul national sau cel pe fonduri europene, fie a modului in care au fost alocate lucrarile sau a felului in care au fost realizate acestea. (…) La modul concret, reabilitarea termica a blocurilor cu o clasa energetica inferioara ar putea fi realizata pana in anul 2030. Tinem cont insa si de faptul ca exista suspiciuni cu privire la lucrari deja efectuate, dar pentru care nu au fost respectate standardele in vigoare. Exista, deci, posibilitatea refacerii termoizolarii pentru acestea. Insa acest lucru poate insemna si sanctiuni in cazul in care lucrarile au fost efectuate pe fonduri europene. Pentru ca acest lucru sa nu se intample, trebuie insistat pe respectarea normativelor in domeniu si pe calificarea montatorilor de anvelope termice. De asemenea, atunci cand vorbim despre data finalizarii lucrarilor, luam in calcul faptul ca blocurile construite in ultimii ani nu vor avea nevoie de o reabilitare termica”, a declarat Delia Filip, director executiv ROMEPS, intr-un interviu pentru wall-street.ro.

Sub 1% din romanii care stau la bloc aleg sa isi reabiliteze singuri apartamentele

Un procent de sub 1% din romanii care locuiesc la bloc aleg sa isi reabiliteze singuri apartamentele, acestia asteptand in cele mai dese cazuri proiectele de reabilitare derulate de catre autoritati.

„Estimativ, procentul celor care locuiesc la bloc si aleg sa efectueze lucrarea pe cont propriu, este sub 1%. Acest lucru se datoreaza si faptului ca rareori proprietarii apartamentelor reusesc sa sustina in unanimitate costurile integrale ale termoizolarii. Bineinteles, exista si cazurile nefericite, in care un singur apartament aplica o anvelopa termoizolanta, insa acest tip de actiune nu garanteaza o eficienta termica, intrucat nu putem sa vorbim despre un sistem termoizolant. (…) In ceea ce priveste romanii care locuiesc la casa, pana acum intentia de termoizolare a fost 100% a proprietarului, insa in noul exercitiu bugetar european exista si posibilitatea ca GAL-urile sa acceseze fonduri in acest sens”, a mai punctat Delia Filip.

Bucurestiul, campion la reabilitare termica: Sectorul 2, in frunte

In Bucuresti, ritmul lucrarilor a fost ceva mai alert fata de restul tarii. Acest lucru ar putea avea la baza si faptul ca accesul la informatie a fost facilitat in Capitala de mai multe organizatii din domeniu, care au inceput o campanie de informare a beneficiarilor cu privire la felul in care se pot accesa fonduri pentru reabilitarea termica.

Citeste si:

„Atat prin programele nationale, cat si prin finantare europeana, fiecare sector are blocuri incadrate in anumite etape. Spre exemplu, sectorul 2 are cel mai mare program de reabilitare termica, dupa cum a anuntat si Primaria. Din peste 1.600 de blocuri, 511 au fost finalizate si receptionate de catre beneficiari, iar 160 sunt in curs de finalizare, ceea ce se traduce prin peste 56.000 de apartamente. In 2015 intra in executie, in etape, inca 604 blocuri (peste 39.000 apartamente), iar pentru restul de blocuri inscrise in programul de reabilitare lucrarile vor incepe in a doua parte a anului 2016, conform estimarilor Primariei Sectorului 2. O situatie similara este la sector 6, unde aproape 300 de blocuri au fost finalizate. Este foarte important ca beneficiarii sa solicite informatii si sa urmareasca felul in care se realizeaza lucrarile, astfel incat sa nu fie periclitate rezultatele acestora”, a declarat Delia Filip, director executiv in cadrul ROMEPS.

Intrebata de ponderea celor mai utilizate materiale de constructii pentru anveloparea unei cladiri, polistirenul expandat ramane in continuare solutia preferata pentru termoizolare, acoperind in 2014 aproximativ trei sferturi din piata romaneasca a materialelor termoizolante. Conform datelor ROMEPS, pe locul secund in top se afla polistirenul extrudat, cu aproximativ 8%, iar restul pietei se imparte intre alte produse cu caracteristici termoizolante, asa cum este cazul vatei bazaltice sau vatei minerale.

„Asteptam o usoara crestere a pietei de polistiren expandat pentru anul 2015, din cel putin doua motive. Primul ar fi deblocarea finantarilor europene si implicit cresterea numarului de lucrari de termoizolare”, a mai aratat managerul Asociatiei Producatorilor de Polistiren Expandat din Romania.

80% din polistirenul utilizat pentru izolatia termica, neconform

Potrivit datelor Asociatiei Producatorilor de Polistiren Expandat din Romania (ROMEPS), pana la inceputul acestui an circa 80% din polistirenul utilizat pentru izolatia termica a fost unul neconform. “Vorbim despre polistiren promovat ca fiind de exterior, dar care nu intrunea caracteristicile unuia de profil. In mod normal polistirenul marcat cu indicativul EPS 80 este considerat unul pentru anveloparea la exterior a unei cladiri, doar ca in piata acesta era marketat ca unul indicat reabilitarii la exterior, dar care avea de fapt caracteristicile unuia de interior. Diferentele intre un EPS 80 si EPS 50 (de interior) sunt uriase. Sa ne imaginam un exemplu identificat in cadrul Asociatiei. Am identificat producatori care vindeau polistiren de exterior, care in mod normal ar trebui sa cantareasca in jur de 15 kg la aproape jumatate de greutate. Este clar ca undeva s-a facut rabat, iar acest lucru a insemnat o reducere a calitatii, asta desi pretul la raft era unul in standardul pietei”, sustin membri din cadrul Asociatiei Producatorilor de Polistiren Expandat din Romania.

Piata de polistiren din Romania s-a ridicat anul trecut la circa 75-80 de milioane de euro, in care proiectele de reabilitare termica au reprezentat circa 10% din total vanzari, restul fiind acoperite in mare parte de catre vanzarile catre mediul privat. Conform datelor ROMEPS in momentul de fata in piata de polistiren sunt circa 60 de jucatori, asta in conditiile in care, in urma cu trei ani, numarul acestora depasea 70.

Asociatia Producatorilor de Polistiren Expandat din Romania s-a infiintat in anul 2004, din 2011 activand sub denumirea ROMEPS. Printre membrii ROMEPS se numara Arcon SA, Austrotherm, Hirsch Porozell, Swisspor, Bico Industries, Ciongips, Firos, Masterplast, Mindo, Onebrand, Isopor sau Plastics Europe.