"Romania nu a adoptat inca reforme cheie pe care tarile din regiune le-au avut in vedere cu mult timp in urma: o reforma agrara adevarata, privatizarea firmelor de stat cu pierderi, liberalizarea car mai multor categorii de preturi. Din cauza amanarii acestor reforme, Romania este afectata de dezechilibre care impiedica reluarea mai rapida a cresterii economice", a declarat, pentru wall-street.ro, Dan Bucsa (foto), economistul sef al Bancpost.

Noul acord al Romaniei cu Fondul Monetar International, de tip preventiv, are ca scop continuarea reformelor din economie, insa oficialii Guvernului si cei ai FMI au dezbatut intens conditiile acestuia. Oficialii FMI insistau ca privatizarea companiilor de stat cu pierderi sa fie realizata cat mai repede, in timp ce Guvernul amana publicarea listei acestor companii.

FMI insista pe privatizari. Negocierile continua

FMI insista pe privatizari. Negocierile continua

Masurile de austeritate adoptate de Romania in 2010 (n.r. - majorarea TVA la 24% si reducerea salariilor bugetarilor cu 25%) au fost "teribil de dure" si cu efecte asupra intregii societati, de la oamenii din clasa de jos pana la magnati, de la microintreprinderi pana la corporatii, dar au fost necesare, a explicat recent Adrian Vasilescu, consilierul guvernatorului BNR.

Adrian Vasilescu, BNR: Romania a strans cureaua cu multe miliarde de euro

Adrian Vasilescu, BNR: Romania a strans cureaua cu multe miliarde...

Principalele dezechilibre cu care se confrunta economia Romaniei sunt:

- Suntem o tara in care 21,4 milioane de locuitori se sprijina pe 3,1 milioane de oameni angajati oficial in sectorul privat, la o populatie activa de 9,8 milioane de persoane. Acest lucru inseamna ca 6,7 milioane de oameni "muncesc la negru" sau sunt incadrati in agricultura de subzistenta, explica economistul Bancpost.

- Statul acopera pierderile de miliarde de euro ale unor regii autonome, utilizand bani care ar putea fi cheltuiti pe infrastructura subdezvoltata;

- Inflatia ramane ridicata din cauza preturilor rigide si a concurentei deficitare.

Ce risca Romania in 2008?

Venirea crizei financiare si in Romania a fost negata de catre multi actori din viata economica in 2008, dar datele statistice de la finalul anului 2008 au aratat clar ca economia intrase pe un trend de corectie. Insa, deci economia a crescut accelerat pana atunci, indicatorii macroeconomici ai Romaniei nu aratau deloc bine.

Citeste si:

"La sfarsitului anului 2008, cand economia Romaniei a intrat in recesiune, deficitul bugetar era deja foarte mare", subliniaza Dan Bucsa.

Economistul sef al Bancpost considera ca riscurile atasate acestei situatii erau:
- cresterea deficitului ca urmare a inceperii recesiunii, deoarece veniturile bugetare sunt vulnerabile la reducerea activitatii economice, in timp ce cheltuielile bugetare sunt taiate foarte greu;

- pericolul ca deficitul sa nu poata fi finantat din surse externe a determinat retragerea investitorilor straini de pe o piata perceputa ca fiind vulnerabila;

- contractarea puternica a activitatii sectorului privat, nevoit sa concureze cu statul pentru putinele resursele financiare disponibile.

Ultimele doua riscuri s-au materializat, insa magnitudinea lor a fost redusa de masurile de austeritate, sustine economistul Bucsa, mentionand ca scopul principal al masurilor de austeritate a fost reducerea cheltuielilor bugetare (prin urmare, a deficitului bugetar).

"Aceste reforme fiscale ar fi trebuit adoptate mult mai devreme. Cheltuielile bugetare supradimensionate in raport cu veniturile cauzeaza, in cele din urma, cresterea taxelor (ceea ce s-a intamplat in iulie 2010, cand legea care prevedea reducerea pensiilor a fost respinsa). Taxele reprezinta transferuri de la sectorul privat la cel de stat. In nicio tara din lume sectorul de stat nu este mai eficient decat cel privat in alocarea si cheltuirea banilor. Ca urmare, impozitele si taxele mai mari sunt simptome ale ineficientei economice", afirma Dan Bucsa.

El sustine ca, in conditile in care tarile din Uniunea Europeana au ales taierea cheltuielilor bugetare ca metoda de reducere a deficitului bugetar, Romania nu isi putea permite cresterea taxelor si mentinerea cheltuielilor la nivelurile de dinainte de recesiune pentru ca, astfel, s-ar fi ajuns la pierderea competitivitatii marfurilor romanesti si la adancirea dezechilibrelor care afectau economia.