Potrivit datelor publicate de Ministerul Fondurilor Europene, Romania are o rata de absorbtie a fondurilor structurale si de coeziune de 29,87% (aproximativ 5,7 miliarde de euro) din cele 19,21 miliarde de euro alocate in exercitiul bugetar 2007-2013.

La preluarea mandatului, ministrul Eugen Teodorovici isi propusese sa ajunga la o absorbtie de 50% pana la sfarsitul anului 2013.
La mijlocul anului 2013, Romania - cu un nivel de absorbtie de 26,2% la acea vreme - se afla pe ultimul loc in clasamentul cheltuirii fondurilor, intocmit de Comisia Europeana. Pe penultimul loc se situa Bulgaria, cu 40%, iar pe antepenultimul loc era Italia, cu 40,27%.
Primele locuri erau ocupate de Estonia, cu 70,95%, Lituania, cu 70,83%, si Portugalia, cu 68,81%. Polonia ocupa cea mai buna pozitie dintre tarile central si est-europene, locul 7, cu 59,14%.

Parlamentul European a votat, la 20 noiembrie, aplicarea regulii "N+3" pentru Romania si Slovacia, ceea ce inseamna ca cele doua tari vor avea la dispozitie un an in plus pentru a cheltui fondurile europene alocate pentru anii 2011 si 2012. Conform celor mai recente date disponibile pe site-ul MFE, la 30 noiembrie, Programul Operational Sectorial Transport (POS T), care are alocata cea mai mare suma din cele 7 programe operationale, avea penultima rata de absorbtie. Din cele 20,22 miliarde de lei alocati in perioada 2007-2013 au fost absorbiti doar 876 milioane de euro (3,8 miliarde de lei), adica 19,19%.

Prin comparatie, Polonia a cheltuit numai pe autostrazi circa sase miliarde de euro in exercitiul bugetar 2007-2013. Potrivit AFP, autostrada care leaga Varsovia de Berlin a fost finalizata la timp pentru deschiderea campionatului de fotbal Euro 2012 (iunie), co-organizat de Polonia si Ucraina.

Din cele sase autostrazi construite cu bani europeni in cadrul POS T, guvernele de la Bucuresti nu au reusit sa termine niciuna, la toate inregistrandu-se fie rezilieri de contracte, fie intarzieri in inaugurarea unor tronsoane, fie darea in folosinta fara terminarea completa a lucrarilor. In schimb, fiecare lot, de cativa kilometri, a fost inaugurat cu mare fast.

Astfel, CNADNR a atribuit asocierii italo - germane Astaldi - Max Boegl un contract de 308 milioane de lei (69 milioane de euro), cu TVA, pentru finalizarea primului tronson al autostrazii Nadlac - Arad, inceput de constructorul Romstrade, detinut de Nelu Iordache.
Constructia autostrazii Nadlac-Arad, inclusa in reteaua trans-europeana de transport (TEN-T), a fost impartita in doua loturi, pe o distanta totala de aproape 39 de kilometri. Primul a fost adjudecat de consortiul romano - portughez Romstrade-Monteadriano Engenharia e Construcao-Donep Construct, pentru 382,9 milioane lei, iar lotul al doilea (16,6 km) de compania germana Alpine Bau, pentru 411,4 milioane lei.

CNADNR a reziliat insa, in 2012, contractul pentru primul tronson, motivul principal fiind intarzierea lucrarilor, iar in 2013 a reziliat si contractul de proiectare si executie a lotului 2, dupa falimentul Alpine Bau. Proprietarul Romstrade, Nelu Iordache, se afla in arest si a fost trimis in judecata in dosarul privind deturnarea fondurilor pentru acest tronson, fiind acuzat de delapidare, fals in inscrisuri, spalare de bani si inselaciune.

Lucrarile de constructie pentru cele doua tronsoane au fost deschise in octombrie 2011, termenul de executie initial fiind de un an si jumatate. CNADNR a deschis, la 19 decembrie, traficul pe trei loturi ale autostrazii Orastie-Sibiu, cu o lungime totala de 60,5 kilometri, in urma unei investitii totale de 1,46 miliarde lei (326,5 milioane euro), fara TVA. Cele trei loturi (I, II si IV) au lungimi de 24,1 kilometri, 19,7 kilometri si, respectiv, 16,6 km.

Soferii vor putea circula pe autostrada de la Orastie pana in localitatea Cunta din judetul Alba, dupa care urmeaza o portiune inca nefinalizata, pana la Saliste (judetul Sibiu), si in continuare lotul IV al autostrazii, pana la Sibiu. Valoarea contractului de proiectare si executie pentru primul lot, construit de austriecii de la Strabag, este de 551 milioane lei fara TVA, din care s-a decontat 35,4% in acest an.
In cazul lotului II, adjudecat de Straco Grup (Romania) si Studio Corona Civil Engineering din Italia, valoarea contractului a fost de 551 milioane lei fara TVA, procentul decontat in 2013 fiind de 43,6%.

Lotul IV a fost construit de asocierea italiano-romano Astaldi-Euroconstruct Trading '98-Astalrom, in baza unui contract de 530,7 milioane lei fara TVA, din care s-a decontat 40% in acest an. Lotul III, castigat de italienii de la Impreglio, va fi inaugurat in 2014, deoarece pe acest lot au aparat "probleme tehnice grave", potrivit directorului CNADNR, Narcis Neaga. Intarzieri s-au inregistrat si la constructia autostrazii Lugoj-Deva.

Primul tronson al acesteia, in lungime de 27 de kilometri, a fost deschis circulatiei la 23 decembrie, lucrarile fiind finalizate cu noua luni mai tarziu decat termenul stabilit. Potrivit fisei tehnice, acest tronson, in lungime de 27,620 de kilometri, ar fi trebuit sa fie finalizat in 10 aprilie, insa lucrarile au durat pana in luna decembrie.

Primul lot al Autostrazii Lugoj - Deva a fost construit de consortiul Tirrena Scavi-Societa Italiana per Condotte d’Acqua-Cossi Construzioni, valoarea investitiei fiind de 681.040.913,98 lei, la care se adauga TVA. Acest prim lot al autostrazii Lugoj - Deva are cate doua benzi de circulatie pe sens, zece poduri si 18 pasaje. Lucrarile nu sunt insa finalizate in totalitate, lipsind parapetii si spatiile pentru servicii. Acestea urmeaza sa fie finalizate pana in 2015.

Totodata, premierul Victor Ponta a declarat ca subtraversarile pentru ursi care vor fi construite pe tronsonul de autostrada Lugoj-Deva vor costa Guvernul intre 30 si 32 de milioane de euro. Autostrada Lugoj-Deva face parte din Coridorul IV Paneuropean, iar lucrarile sunt finantate din Fondul de Coeziune (85%) si din bugetul de stat (15%).

Contractul pentru constructia lotului II al Autostrazii Lugoj - Deva a fost atribuit, la 18 octombrie, asocierii italiene Salini - Secol. Proiectul a fost estimat la 1,081 miliarde lei, dar lucrarile au fost adjudecate pentru 562,7 milioane lei. Pentru lotul III, contractul a fost adjudecat, la 21 octombrie, de consortiul Teloxim Con (controlata de omul de afaceri Theodor Berna) - Comsa (Spania) - Aldesa Construcciones (Spania) - Arcadis Eurometudes (Olanda) pentru 579,9 milioane lei, proiectul fiind evaluat initial la 1,008 miliarde lei, potrivit CNADNR. Cele trei loturi insumeaza 71,9 kilometri. Probleme exista si la cea de-a patra autostrada din POS T, Cernavoda-Constanta.

Tronsonul Cernavoda - Medgidia (20,5 km) al autostrazii Cernavoda - Constanta a fost inaugurat la 19 iulie 2012, circulandu-se insa pe o singura banda pe sens, in regim de drum national. Dupa ce Ministerul Transporturilor si Infrastructurii a reziliat, in 2011, contractul cu firma Colas, cea care ar fi trebuit sa realizeze tronsonul de autostrada Cernavoda - Medgidia, a fost organizata o noua licitatie castigata de consortiul Astaldi - Max Boegl, acelasi care lucreaza si la tronsonul Medgidia - Constanta. Semnarea contractului a avut loc la 21 septembrie 2011, iar la 7 octombrie au inceput lucrarile.

La sfarsitul lunii iulie 2011 au fost inaugurati 21 de kilometri din autostrada, de la Murfatlar la Constanta, iar timp de doua luni circulatia s-a desfasurat pe o singura cale pana la finalul lui septembrie, cand a fost data circulatiei si cealalta cale. La 4 decembrie 2013, CNADNR a atribuit asocierii Tirrena Scavi - Societa Italiana Per Condotte D'Acqua un contract de 423,35 milioane lei (94,7 milioane euro), fara TVA, pentru proiectarea si constructia lotului 2 al autostrazii Timisoara - Lugoj, la peste un an de la primirea ofertelor din partea constructorilor. Contractul vizeaza proiectarea si executia unui tronson cu o lungime totala de aproximativ 25,6 km.

Primul tronson al Autostrazii Timisoara-Lugoj, in lungime de 9,5 kilometri, a fost deschis circulatiei, la 23 octombrie 2012, lucrarile fiind finalizate cu sase luni inainte de termen. Lucrarile de constructie pentru acest tronson au fost executate de asocierea SC Spedition UMB SRL - SC Tehnostrade SRL - Carena SpA Impresa di Construzioni.

Valoarea primului tronson al Autostrazii Timisoara-Lugoj este de 210.396.462, 74 lei (fara TVA), din care contributia Uniunii Europene este de 178.814.043,33 lei, iar contributia Guvernului Romaniei este de 31.555.419,41 lei. Lucrarile la acest prim tronson au inceput in octombrie 2011.

Autostrada Timisoara-Lugoj are o lungime totala de peste 35 de kilometri, iar valoarea totala a proiectului este de 1.421.992.279 lei.
Ea va face parte din Coridorul IV Paneuropean, menit sa asigure conexiunea dintre vechile state membre ale Uniunii Europene si cele care au aderat in 2004 si 2007. Lucrarile la Autostrada Arad-Timisoara - care a fost deschisa traficului in decembrie 2011, desi proiectul nu era finalizat, astfel ca se circula cu restrictii de viteza - au fost receptionate la 9 august 2013, fiind ridicate si restrictiile, iar lucrarile au o garantie de doi ani.

Citeste si:

Lucrarile la autostrada dintre Arad si Timisoara au inceput in anul 2009, iar termenul de finalizare era de 24 de luni. In decembrie 2011, ea a fost deschisa traficului, fara ca santierul sa fie inchis. De la deschiderea circulatiei, pe autostrada au avut loc de mai multe ori reparatii, in paralel cu lucrarile prevazute in proiect.

Autostrada are o lungime de 32,25 de kilometri si face parte din Coridorul IV Paneuropean. Valoarea lucrarilor la acest tronson este de 482,8 milioane de lei, echivalentul a 135,43 de milioane de euro. La cele sase autostrazi se adauga varianta de ocolire a Municipiului Constanta, in regim de autostrada.

Valoarea totala eligibila a proiectului "Constructia Variantei de Ocolire a Municipiului Constanta" este de 260.664.914 lei.
In ceea ce priveste proiectele de infrastructura feroviara din cadrul Axei Prioritare TEN-T 22, acestea au vizat reabilitarea si modernizarea unor tronsoane, nu si construirea unora noi. Baza de date SMIS-CSNR (sistemul informatic centralizat ce permite monitorizarea proiectelor finantate din fondurile structurale si de coeziune) de pe site-ul MFE nu cuprinde niciun fel de informatii despre proiecte privind infrastructura navala pe Axa Prioritara TEN-T 18 sau despre proiecte de transport intermodal.

Programul Operational Sectorial Mediu (POS M) beneficiaza de o alocare totala de 19,98 miliarde de lei, din care au fost absorbiti 1,05 miliarde de euro (4,69 miliarde de lei), adica un procent de 23,32%. Cele 434 de contracte semnate in cadrul POS M vizeaza extinderea si modernizarea sistemelor de apa si apa uzata, dezvoltarea sistemelor integrate de gestionare a deseurilor si reabilitarea siturilor contaminate, reducerea poluarii si diminuarea efectelor schimbarilor climatice, protejarea naturii si prevenirea riscurilor naturale in zonele cele mai vulnerabile.

Desi inundatiile fac anual ravagii in diferite zone, majoritatea proiectelor privind prevenirea riscurilor naturale sunt doar planuri pentru prevenirea, protectia si diminuarea efectelor inundatiilor. In general, aceste planuri prevad intocmirea hartilor cu limitele zonelor inundabile, elaborarea unor masuri de prevenire si protectie, modernizarea sistemelor de supraveghere si avertizare, precum si instruire in domeniul reducerii riscurilor.

Rata cea mai mare de absorbtie se inregistreaza la Programul Operational Regional (POR). Pentru POR au fost alocate 16,5 miliarde de lei, din care Romania a atras 7,59 miliarde de lei (1,699 miliarde de euro), adica 45,62%. Ca numar de contracte, POR se situeaza pe locul doi, cu 3.627 semnate.

In cadrul Axei Prioritare 1 - Sprijinirea dezvoltarii durabile a oraselor - au fost finantate proiecte privind asigurarea sigurantei publice in unele cartiere din Bucuresti sau din alte orase, crearea de parcuri, modernizarea unor spatii verzi si a unor centrale termice, transformarea unor cladiri in centre sociale sau reabilitare de strazi.

De asemenea, pe POR au fost imbunatatite infrastructuri regionale si locale de transport, precum si infrastructuri sociale: servicii pentru bolnavii de cancer, achizitia de aparatura medicala, modernizarea unor centre de plasament si modernizare, infiintarea unor centre SPA, construirea unor ateliere pentru fabricarea articolelor din sticla sau pentru confectii lenjerie de corp si de pat.

Tot in cadrul Programului Operational Regional intra si proiectele de dezvoltare si promovare a turismului. Al doilea in ceea ce priveste absorbtia este Programul Operational Dezvoltarea Capacitatii Administrative (PO DCA) - 40,06%. Suma totala alocata este insa mica: 921 milioane de lei. Proiectele din cadrul PO DCA vizeaza dezvoltarea capacitatii institutionale a autoritatilor administratiei publice centrale si locale, analize independente privind eficienta sistemului judiciar, evaluarea reformei procesului politicilor publice la nivelul administratiei publice centrale, strategii locale de dezvoltare, dezvoltarea serviciilor publice sau programe de formare pentru functionarii publici.

Programul Operational Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane (POS DRU) beneficiaza de o alocare totala de 15,39 miliarde de lei, absorbtia curenta fiind de 945,15 milioane de euro (4,2 miliarde de lei), ceea ce reprezinta 27,19%. Obiectivul general al POS DRU consta "in dezvoltarea capitalului uman si cresterea competitivitatii, prin corelarea educatiei si invatarii pe tot parcursul vietii cu piata muncii si asigurarea de oportunitati sporite pentru participarea viitoare pe o piata a muncii moderna, flexibila si inclusiva a 1.650.000 de persoane", potrivit Documentului Cadru de Implementare a programului.

Proiectele pe POS DRU variaza de la oferte educationale pentru copii din comunitati dezavantajate, la imbunatatirea invatamantului profesional si tehnic si pana la promovarea culturii antreprenoriale. Cea mai mica rata de absorbtie se inregistreaza pe Programul Operational Sectorial Cresterea Competitivitatii Economice (POS CCE). Astfel, la o alocare de 11,31 miliarde de lei, Romania a absorbit doar 426 milioane de euro (2 miliarde de lei), ceea ce inseamna un procent de 18,10%.

POS CCE este destinat IMM-urilor dar si firmelor mari, autoritatilor locale, operatorilor economici din sectorul energetic si furnizorilor de retele de comunicatii electronice. In cadrul acestui program au fost semnate cele mai multe contracte: 3.635, dar sumele alocate fiecaruia sunt mici, de aici si rata scazuta de absorbtie.

Si Programul Operational Asistenta Tehnica (PO AT) are un nivel mic de absorbtie - 20,71%. Din 754 milioane de lei, Romania a atras doar 35,26 milioane de euro (156 milioane de lei). Proiectele pe PO AT au avut ca obiectiv, in general, finantarea partiala a cheltuielilor de personal la diverse ministere si alte institutii publice.

Ministerul Fondurilor Europene va plati prin acest program chiria pentru noul sediu din cladirea de birouri Tower Central International. In documentatia de atribuire se specifica faptul ca valoarea estimativa a contractului este de 2,3 milioane de euro fara TVA. Rata scazuta de absorbtie este si rezultatul implementarii deficitare si a neregulilor care au dus la presuspendarea a patru dintre cele sapte programe operationale.

In luna iunie 2011, Comisia Europeana a intrerupt rambursarile pentru Axa Prioritara 2 din Programul Operational Regional, din cauza unor nereguli constatate in cursul unui control anual pe zona de achizitii publice. In iulie 2011, partea romana a decis sa suspende transmiterea declaratiilor de cheltuieli spre rambursare catre CE pentru toate programele operationale, pana la oferirea unor argumente suficiente privind legalitatea si corectitudinea sistemului de verificare, management si control a achizitiilor publice. Hotararea a fost luata deoarece au fost identificate si pe alte programe operationale semnale privind suspiciuni de nereguli in domeniul achizitiilor publice.

La sfarsitul lunii iulie 2011, Comisia Europeana a cerut Bucurestiului sa indeplineasca o serie de conditionalitati la nivelul sistemului de management si control care sa ofere garantii suficiente privind credibilitatea acestuia. Pe baza actiunilor intreprinse de partea romana, Executivul de la Bruxelles a decis, la 22 decembrie 2011, reluarea rambursarii de plati pentru toate programele operationale. Aceasta decizie a fost luata cu conditia ca Romania sa realizeze, pana la 30 iunie 2012, o serie de masuri legate de organizarea interna a structurilor diferitelor autoritati de management, precum si de domeniul achizitiilor publice.

Conform celor convenite in decembrie 2011, partea romana a intrerupt, de la 1 iulie 2012, transmiterea declaratiilor de cheltuieli spre rambursare, iar Comisia Europeana a efectuat in aceeasi luna misiuni de audit pe patru programe: POS Transport, POR, POSCCE si POS Mediu. In urma acestor misiuni de audit, Comisia Europeana a decis, la 25 octombrie 2012, presuspendarea integrala a POS CCE si partiala POS Transport si a Programului Operational Regional.

Executivul european a decis, la 22 aprilie 2013, reluarea platilor pe patru din cele cinci axe presuspendate in cadrul Programului Operational Regional, iar la 24 iunie a deblocat platile pe POS Transport. Platile pe POS CCE au fost deblocate la 8 octombrie. Cel de-al patrulea program care s-a confruntat cu probleme mari a fost POS DRU.

Comisia Europeana a presuspendat POS DRU la inceputul lunii august 2012, platile fiind deblocate in februarie 2013. Romaniei i-au fost aplicate corectii financiare pe cele patru programe presuspendate, dar si pe POS Mediu, pentru contractele a caror procedura de achizitie publica a fost lansata inainte de 1 octombrie 2011.