Suprafetele cultivate in sistem ecologic, in Romania, au crescut in ultimii cinci ani de peste sase ori, de la 17.438 ha in anul 2000, la 110.400 ha in 2005, pentru 2006 fiind estimata o crestere a suprafetei pana la 170.000 ha
Suprafetele mari de terenuri, care nu au primit inputuri chimice ridicate in ultimii ani, din lipsa de mijloace financiare, solurile fertile si posibilitatea delimitarii unor perimetre ecologice reprezinta doar cateva dintre avantajele Romaniei pentru obtinerea produselor ecologice.
Desi specialistii au estimat ca in jur de 25% din terenurile Romaniei ar putea fi folosite pentru obtinerea unor produse ecologice, in special suprafetele de pasune, foarte putine tari europene practica agricultura ecologica pe suprafete mai mari de cinci la suta in acest sistem.
"Tarile nou intrate in UE cultiva in regim ecologic in jur de unu la suta din terenuri, pentru Romania, conform planului european de actiuni, se estimeaza o crestere a suprafetei cultivate ecologic pana la 1,7% in 2007, circa 250.000 ha , de la 1,16% in 2006 si pana la 400.000 ha in 2010, adica 2,72%", a explicat Teodora Aldescu.
In anul 2005, de pe suprafata totala cultivata in sistem ecologic a fost obtinuta o cantitate de 131.898 tone, ceea ce reprezinta o crestere cu 51,3% fata de productia inregistrata in anul 2004. in sectorul animalier, in anul 2005, s-a inregistrat o crestere a efectivelor de animale certificate ecologic, in special la ovine-caprine, o crestere de 13 ori mai mare fata de efectivele inregistrate in anul 2004.
In ceea ce priveste produsele procesate, s-a constatat o crestere a produselor procesate din lapte, precum si dublarea productiei de miere ecologica, respectiv 610 tone in anul 2005, fata de 320 tone in anul 2004.
Romanii nu mananca ecologic
Din pacate, produsele bio obtinute de agricultorii romani nu au succes in tara, acestea fiind exportate in general in tarile UE precum Germania, Olanda sau Franta. Insuficienta dezvoltare a pietei interne este principala cauza pentru care nu prezinta interes aceste produse, spre deosebire de pietele tarilor vest-europene, unde cererea de astfel de produse este in crestere, a explicat Aldescu, subliniind ca este necesara o campanie de informare a populatiei cu privire la avantajele consumului de produse bio.
Specialistii apreciaza ca tarile din Europa de Est vor avea nevoie de 10-15 ani dupa integrarea in UE pentru a-si putea dezvolta si structura pietei interne de produse ecologice, un exemplu in acest sens fiind Spania care, la 17 ani de la integrare, abia acum incepe o structurare a pietei interne. Spania exporta aproape in totalitate produsele ecologice pe pietele nordice europene.
"In aceste conditii, tarile est-europene vor trebui sa-si orienteze productia ecologica catre produse deficitare in UE si anume proteina vegetala si fructe rosii, pentru ca tarile vestice incep o reducere semnificativa a productiei in sectoare care solicita multa forta de munca", a mai spus directorul MAPDR.
Cheia obtinerii profitului pentru agricultorii care cultiva ecologic ar fi reorientarea catre alte piete europene. Agricultura ecologica, precum si sectoarele care necesita multa forta de munca nu sunt contingentate in Uniunea Europeana, tarile estice putand sa-si dezvolte cu predilectie aceste sectoare in care nu exista o concurenta economica puternica.
Pe piata interna, in anul 2005, s-au comercializat 7.700 tone legume si fructe proaspete obtinute in sistem ecologic, dar si cantitati mai mici de paine, conserve de legume, schweizer, cascaval, unt, ulei, miere, oua, in general prin marile lanturi de magazine. Potrivit MAPDR, in Germania, Elvetia, Olanda si Italia s-au orientat circa 30% din produsele ecologice de origine vegetala, circa 20% din produsele procesate din lapte si 66% din mierea de albine.
Subventii de la stat
Producatorii din sector sunt sprijiniti in 2006 prin subventii directe pentru cei care au animale certificate ecologic (vaci lapte, porci, ovine /caprine si familii de albine) si pentru culturi certificate ecologic de soia, floarea soarelui, legume de camp si cartofi timpurii, legume in solarii si sere reci, plantatii de pomi si arbusti fructiferi, vita de vie, plante textile, plante medicinale si aromatice.
Avand in vedere specificitatea sistemului de agricultura ecologica (perioada de conversie, costuri mai ridicate si productii mai mici) valoarea sprijinului in acest sector este mai mare decat in agricultura conventionala. Un alt sprijin se acorda prin cele doua masuri de dezvoltare rurala ale programului Sapard, dar producatorii nu se inghesuie din cauza modalitatii greu accesibile de accesare a fondurilor europene.
In Romania activeaza in prezent un numar de 2.920 de producatori in regim ecologic, adica aproape dublul operatorilor inregistrati in 2004, exitand 12 organisme de certificare din care doar doua romanesti.
Agricultura ecologica o afacere de 23 de miliarde de euro numai in UE
Suprafata ocupata de agricultura ecologica, la nivel mondial, era in 2004 de 23 de milioane hectare, cele mai mari suprafete fiind cultivate in Australia (10,5 milioane de hectare), Argentina (3,2 milioane hectare) si Italia (1,2 milioane hectare).
In Uniunea Europeana, incluzand Romania si Bulgaria, tarile EFTA (Islanda, Liechtenstein, Norvegia, Elvetia), Turcia, Bosnia-Hertegovina, Croatia si Iugoslavia exista mai mult de cinci milioane de hectare in agricultura ecologica, ceea ce corespunde unui procent de doi% din totalul terenurilor agricole. Pe primele locuri se situeaza Austria cu un procent de 11,30% din totalul terenurilor agricole, Elvetia 9,70%, Italia - 7,94%, Danemarca 6,51%, Suedia, 6,30%, Republica Ceha 5,06%, Franta 1,40%.
Expertii Comisiei Europene apreciaza ca piata produselor ecologice in anul 2005 a atins 23 de miliarde de euro la nivelul Uniunii Europene.
Citeste si:
Calculator Salariu: Află câți bani primești în mână în funcție de salariul brut »
Te-ar putea interesa și:
