Federatia Nationala a Sindicatelor din Administratie (FNSA) arata, intr-un comunicat de presa, ca demersurile pentru declansarea grevei generale, cu intreruperea activitatii timp de o zi, in institutiile din administratia publica locala continua din cauza nepasarii si dezinteresului manifestate de Guvern fata de problemele generate de salarizarea deficitara a angajatilor din acest domeniu, scrie Mediafax.

"Dupa trei ani de guvernare, constatam ca politicile actualului guvern cu privire la administratia publica locala din Romania nu difera cu nimic fata de cele aplicate de catre cel anterior, iar refuzul ministerelor de resort de a organiza intalniri cu reprezentantii organizatiilor reprezentative din administratia publica, in vederea identificarii unor solutii urgente pentru imbunatatirea situatiei salariatilor din sectorul nostru de activitate, reprezinta inca o dovada a desconsiderarii nevoii la un trai decent al acestor angajati. Asistam in acesta perioada la declaratii si promisiuni facute din studiourile televiziunilor de catre reprezentantii Guvernului Romaniei, prin care suntem asigurati ca incepand cu anul 2016 va intra in vigoare o noua lege a salarizarii unitare, care insa nu a fost pusa la dispozitia partenerilor sociali, fapt ce ne aminteste de o alta practica imprumutata de la guvernatii anteriori", a precizat FNSA.

Sindicalistii spun ca negocierea unui asemenea proiect legislativ ar trebui sa fie un proces de durata, daca s-ar dori intr-adevar echitate in ceea ce priveste salarizarea diferitelor categorii de bugetari. "Prin urmare, intrarea in vigoare a acestei legi incepand cu ianuarie 2016 reprezinta fie o declaratie fantezista, fie promisiuni cu iz electoral, avand in vedere ca anul 2016 este anul in care vor avea loc alegerile parlamentare. Le reamintim guvernantilor ca aceleasi promisiuni le-au fost facute salariatilor din administratia publica locala si in anul 2012, cand s-au angajat ca vor modifica salarizarea deficitara a acestei categorii de personal, obtinand astfel votul majoritatii angajatilor din primarii si consilii judetene din Romania", sustin sindicalistii.

Acestia arata ca modul in care guvernantii si-au respectat promisiunile reiese din situatia actuala privind salarizarea si drepturile angajatilor din administratia publica locala, unde peste 50 la suta dintre angajati au venitul egal cu salariul minim pe economie (975 de lei), ceea ce a dus la un exod masiv al salariatilor din sector, acestia preferand sa faca activitati necalificate in tari din UE.
FNSA solicita Guvernului o intalnire, pentru a discuta despre asigurarea unor drepturi minimale salariatilor din administratia publica locala, care sa fie aplicate pana la intrarea in vigoare a legii de salarizare promise.

Citeste si:

Revendicarile salariatilor din administratia publica locala vizeaza reglementarea si liberalizarea acordarii tichetelor de masa sau a normei de hrana pentru toti angajatii din sector, in limita bugetelor locale aprobate prin hotarari de consiliu, si cresteri salariale.
"In caz contrar, FNSA va organiza urmatoarea actiune de protest la jumatatea lunii aprilie 2015, si anume greva generala cu intreruperea activitatii timp de o zi in administratia publica locala din Romania", se mai arata in comunicat. FNSA a declansat, in luna ianuarie, conflictul colectiv de munca, a instiintat Guvernul despre acest lucru, iar in luna februarie a organizat o greva de avertisment, care a presupus intreruperea programului de lucru timp de o jumatate de ora in primarii, consilii judetene si institutii subordonate acestora.

Guvernul propune, intr-o noua lege a salarizarii, un salariu minim brut de 1.200 lei si unul maxim brut de 22.000 lei, repartizate pe cinci clase de salarizare, sindicatele acuzand insa Executivul de incompetenta pentru faptul ca introduce eronat unele profesii in categoria meseriilor necalificate. Cele cinci clase de salarizare ar urma sa includa de anul viitor, conform propunerii guvernamentale, persoanele necalificate, cu un salariu minim brut de 1.200 lei, persoanele cu studii medii sau care au absolvit scoli profesionale, fara bacalaureat, persoanele cu studii medii cu bacalaureat, persoanele cu studii superioare de scurta durata (precum asistent medical, arhivar, grefier) si persoanele cu studii superioare de lunga durata (precum medicul, profesorul, dar si presedintele tarii, parlamentarul si ministrul), pentru aceasta ultima categorie fiind propus salariul maxim, de 22.000 lei brut. Ministrul Muncii, Rovana Plumb, a anuntat recent ca numarul claselor de salarizare din sistemul bugetar va fi redus de la 111 la doar 5 clase, proiectul legii salarizarii urmand sa fie finalizat pana la sfarsitul anului.

La sfarsitul lunii ianuarie, Guvernul a decis infiintarea unui grup de lucru care sa revizuiasca Legea salarizarii unitare, astfel incat noile prevederi sa fie aplicate incepand cu anul viitor. Conform Ministerului Muncii, din 1.186.000 de bugetari, circa 923.000 au un salariu net sub 1.250 lei, iar majorarea salariului minim pe economie a condus in sectorul bugetar la suprapunerea unor clase de salarizare, fapt ce necesita o corectie. Legea-cadru a salarizarii personalului platit din fonduri publice a fost aprobata in 2010, cu un esantion reprezentativ de 260 posturi din toate domeniile de activitate, iar pe baza evaluarii acestui esantion a fost creata o noua ierarhie a posturilor, atat intre domeniile de activitate, cat si in cadrul aceluiasi domeniu. Raportul dintre salariul minim si cel maxim in sectorul bugetar a fost stabilit de la 1 la 15, numarul claselor de salarizare a fost limitat la 110, iar sporurile, compensatiile, primele si indemnizatiile au fost plafonate astfel incat salariul de baza sa constituie partea majoritara a castigului. Din cauza constrangerilor financiare, salariile personalului bugetar nu au putut fi insa stabilite niciodata prin inmultirea coeficientilor de ierarhizare cu valoarea de referinta, astfel incat pana in prezent au fost pastrate salariile avute anterior intrarii in vigoare a Legii-cadru.

Sursa foto: Proteste/Shutterstock.com