O tinta de inflatie de 8,3 - 8,5 la suta este una realista, considera Liviu Voinea, analist economic si conferentiar universitar la Scoala
Nationala de Studii Politice si Administrative (SNSPA). Mugur Isarescu, guvernatorul Bancii Nationale a Romaniei (BNR), a anuntat, luni, ca tinta de inflatie pentru anul in curs a fost revizuita de la 7 la 7,5 la suta, cu o marja de eroare de plus/minus 1%.

"Este o banda destul de larga, si o tinta de inflatie de 8,3-8,5 la suta este, dupa parerea mea, realista. Sa nu uitam ca mai exista cel putin doua socuri pana la finalul anului: luna octombrie, care va aduce o noua scumpire a utilitatilor si luna decembrie, care este una inflationista in mod traditional", a precizat Voinea.
Analistul economic are, totusi, cateva nelamuriri legate de tintirea inflatiei, anuntata, tot luni, de BNR. Tintirea inflatiei presupune un regim valutar in care banca centrala urmareste sa atinga o tinta a inflatiei exclusiv prin instrumente monetare.

Tintirea inflatiei sau flotare controlata?

"Mi se pare ciudata introducerea unui nou regim valutar la jumatatea lunii a opta din an. In mod normal, tinta de inflatie se anunta la inceputul anului. E ca si cum o echipa de fotbal, condusa de echipa adversa in repriza a doua cu 2-0 ar anunta <>", a precizat Liviu Voinea.

Analistul a atras atentia, de asemenea, asupra riscului pe care si l-a asumat BNR in momentul in care a anuntat ca trece la tintirea inflatiei.
"Problema este ca banca centrala nu are control asupra a 22 la suta din cosul de consum, procent ce reprezinta preturi administrate, care sunt stabilite de alte foruri decat BNR. Regimul acesta valutar e foarte riscant, chiar si pentru banca centrala", a precizat Voinea.

In plus, intervin si parghiile care pot fi folosite de BNR pentru a atinge tinta respectiva a inflatiei.
"In carti se spune ca banca centrala poate interveni doar prin instrumente de politica monetara, precum dobanzile. De aceea, este foarte interesant ce spune guvernatorul, ca BNR are o interpretare flexibila a tintirii inflatiei, in paralel cu o flotare controlata. Acest lucru inseamna ca banca centrala va continua sa intervina pe piata de capital, ceea ce nu mai inseamna, practic, o tintire a inflatiei, ci ca iti propui pur si simplu o tinta, ca si in anii trecuti. Este normal ca BNR sa intervina in continuare pe piata, pentru ca aceasta nu este, inca, asezata, dar nu inteleg ce anume este nou", sustine Liviu Voinea.

Consumam mai mult decat producem, dar mai putin decat avem nevoie

Consumul pe care BNR se lupta sa-l scada are o serie de factori determinanti care nu intra, chiar toti, in "parohia" bancii centrale, considera Liviu Voinea. "Creditele, de exemplu, sunt un factor, insa mai exista si politica fiscala, asupra careia BNR nu are control. Banca centrala incearca sa limiteze creditele in valuta, pentru ca nu are alte parghii. Mai este o problema: consumul intern este principala sursa a cresterii economice, conform datelor statistice. Ori, daca vrei sa atingi acea crestere de sase la suta prognozata, care deja nu mi se mai pare realista, nu te poti atinge de consum. Avand in vedere incetinirea ritmului de crestere al productiei industriale, faptul ca agricultura a fost afectata de inundatii si faptul ca in primul trimestru consumul a fost factorul determinant al cresterii economice, atunci tinta de 6% de crestere economica este foarte greu de conciliat cu o restrictionare a consumului", a aratat conferentiarul universitar.

Intr-un studiu al Fondului Monetar International (FMI), disponibil pe site-ul institutiei, se arata ca, in momentul de fata, creditul guvernamental reprezinta, in Romania, 17 la suta din PIB, iar pentru a putea fi acoperit necesarul de consum ar trebui ca acest procent sa fie de 54 la suta din PIB, a precizat Voinea. "Ajungem, astfel, la un paradox: consumam mai mult decat producem - si de aici deficitul si alte probleme, dar in acelasi timp consumam, inca, mai putin decat avem nevoie", sustine analistul economic.