Astazi se incheie negocierile noilor autoritati de la Bucuresti cu echipa “de control” a Fondului Monetar International (FMI), care ar putea avea ca rezultat micsorarea pungii bugetare si scumpirea mai rapida a tarifelor la gaze si energie termica. Potrivit unor surse anonime, dar apropiate negocierilor, Fondul ar mai fi cerut aminarea recalcularii pensiilor, dar, sustin alte surse din Ministerul Finantelor, asta nu se va intimpla, deoarece exista bani.

Fondul a cerut reprezentantilor Ministerului Economiei sa respecte promisiunea privind majorarea cu 20% a pretului gazelor naturale si sa aprobe “mai repede” cresterea pretului national de referinta la energia termica. Desi convenisera cu FMI sa mareasca pretul gazelor naturale cu 20%, autoritatile romane l-au majorat doar cu 5% la inceputul anului. La energia electrica, pentru ca angajamentele asumate au fost respectate, anul 2005 va mai aduce o majorare cu cel mult 5% a tarifelor, in vara. Unul dintre subiectele intens discutate a fost insa cel legat de scumpirea gigacaloriei, mai precis de cresterea pretului pe care-l plateste populatia pentru apa calda si caldura consumate. Aceasta dupa ce acordul semnat cu institutia financiara internationala anul trecut stabilea eliminarea pretului national de referinta la energia termica.

Acum negociatorii FMI s-au pronuntat pentru o scumpire cu 20% a pretului de referinta a energiei termice, ca efect direct al influentei scumpirii pretului la gazele naturale. Aceasta ar insemna o crestere de la 896.000 de lei/Gcal la 1,036 milioane lei/Gcal, doar la pretul platit de populatie. Scumpirea energiei termice ar putea fi insa mai mare de 20% in conditiile in care, de la inceputul acestui an, producatorii si distribuitorii de energie termica primesc subventii de la stat cu 33% mai mici decit in decembrie 2004.

Citeste si:

Cheltuieli guvernamentale cit incasarile la buget

Ghimpele negocierilor dure cu FMI este deja celebrul deficit de cont curent, care arata ca din Romania a iesi mai multa valuta, pe importuri, decit a intrat din exporturi, investitii si transferuri de la romanii plecati la munca. Initiatii negocierilor sustin ca deficitul contului curent a atins 8,2% din produsul intern brut (PIB), cu citeva miliarde de dolari peste 5,5% din PIB, cit era dispus Fondul sa accepte. “Aici Fondul are dreptate si probabil va obtine un deficit bugetar cit mai aproape de zero. Deficitul de cont curent este deja prea mare si trebuie stiut ca exista un nivel dincolo de care nu mai ai de unde sa-l finantezi si intri in criza. Problema cea mai mare este insa volumul mare de arierate, datorii catre stat neplatite si imprumuturi mari facute de companiile ineficiente de stat, pe care le plateste tot bugetul. Astea toate nu sint introduse in buget, dar Fondul priveste ansamblul economiei”, ne-a declarat analistul economic Matei Paun.

Surse din apropierea negocierilor au dat ca posibil un deficit bugetar intre 0,8% si 1,2%. La ora inchiderii editiei, inca se negocia.