“Romania a avut 22% rata creditelor neperformante fata de 12% media tarilor care au fost afectate de criza, dispersia este mare. Dar odata ce s-a atins varful, Romania a avut o reducere mai rapida a creditelor neperformante decat celelalte tari cu NPL-uri ridicate”, a spus Reza Baqir la un seminar pe aceasta tema organizat la Banca Nationala a Romaniei, potrivit News.ro.

Totusi, rata creditelor neperformante, ajunsa la 13,52% la finele lunii martie, continua sa fie ridicata, situandu-se la nivelul maxim al NPL-urilor inregistrat de alte state in timpul crizei. “Cu alte cuvinte, s-a inregistrat un progres pana in prezent, dar mai este mult de munca”, a subliniat Reza Baqir. El a mentionat ca nivelul neperformantelor din alte state a coborat la nivelul dinaintea crizei economice in cinci-sase ani, in medie, dupa atingerea varfului.

“Asta ar insemna ca mai sunt doi ani, daca Romania incearca sa fie mai buna decat media, sa coboare rata NPL-urilor mai mult decat media celorlalte tari”, a indicat seful misiunii FMI. La randul sau, directorul general adjunct al directiei DG ECFIN din cadrul Comisiei Europene, Servaas Deroose, spune ca media neperformantelor pentru zona euro se situeaza la 6%, reprezentand circa 1 trilion de euro, respectiv 9% din PIB-ul zonei.

Citeste si:

Problema acestor credite neperformante este discutata intens in cadrul organismelor Uniunii Europene, pentru ca trebuie rezolvata rapid, iar Romania a dat un exemplu “graitor” in acest sens, intrucat NPL-urile au crescut, insa activele cu probleme au fost diminuate apoi, o “lectie de invatat”, in opinia oficialului european. El a aratat ca finantarile restante s-au concentrat in Romania in special la corporatii, care au avut o pondere de 25%, si la IMM-uri, cu 54%. Astfel, firmele au concentrat de trei ori mai multe NPL-uri fata de populatie.

“Progresul cu rezolvarea problemei NPL-urilor inseamna ca sunt scoase din piata companiile neviabile. Adresarea ratei inalte de neperformante este foarte importanta pentru investitii si revenirea, respectiv cresterea economica din Europa”, a spus Deroose. Oficialul CE a punctat ca implementarea planului BNR in 2014 privind rezolutia NPL-urilor a condus la un declin semnificativ al acestei rate, astfel ca in 2014 si 2015, piata romaneasca a fost una dintre cele mai dinamice pentru vanzarea NPL-urilor.

Pe de alta parte, el mentioneaza ca rolul supravegherii prudentiale ar trebui sa incurajeze bancile sa trateze aceste probleme, sa-si creasca indicatorii de acoperire pentru a spori initiativele bancilor de a trata problemele NPL-urilor. “Cerintele de capital fac ca bancile sa trebuiasca sa faca provizioane mai mari si de aceea ei nu recunosc uneori NPL-urile. De asemenea, bancile au dificultati in a realiza colateralul in piete”, a mai atras atentia Deroose. El apreciaza ca piata acestor active cu probleme in Europa este subdezvoltata, iar unul dintre motivele pentru tranzactiile limitate este pretul, dar si diferenta de pret intre potentialul cumparator si vanzator.

Sursa foto: Agerpres