Oficialii si diplomatii europeni si-au redus asteptarile pentru un acord decisiv la summit-ul care va avea loc miercuri la Bruxelles, in pofida asigurarilor venite din directia Germaniei si Frantei in ultimele saptamani ca UE va gasi, pana la sfarsitul acestei luni, o solutie completa pentru criza datoriilor de stat care tulbura de doi ani pietele financiare si economiile europene.

Liderii europeni au convenit ca sectorul bancar are nevoie de o injectie de capital de circa 110 miliarde euro pentru a rezista unui potential faliment al Greciei si efectului de contagiune al acestui eveniment, insa celelalte doua componente critice ale unui program anticriza credibil si decisiv, respectiv consolidarea si utilizarea Fondului European de Stabilitate Financiara si reducerea datoriilor Greciei catre banci si ceilalti detinatori privati de obligatiuni, sunt inca neclare si provoaca divergente si tensiuni intre puterile politice din Europa.

Guvernele europene iau in calcul doua metode de consolidare si utilizare a Fondului de Stabilitate. Cea care are cele mai mari sanse sa fie adoptata este folosirea mecanismului pentru a oferi garantii investitorilor in obligatiuni de stat din zona euro. Cealalta optiune presupune alocarea unei portiuni a capacitatii fondului pentru crearea unui vehicol investitional special care ar atrage bani de la fonduri suverane (vizand astfel marile economii emergente, precum China sau Brazilia) si de la alti investitori, folosind sumele astfel obtinute pentru a cumpara obligatiuni. S-ar putea ajunge de asemenea la un consens care sa combine cele doua posibilitati, noteaza Reuters.

Sperantele si increderea pietelor financiare atarna de summit-ul de miercuri, care va incepe la ora 15:00 GMT (18 ora Romaniei) cu o reuniune a celor 27 de lideri europeni (sefi de stat si de guvern), urmata la ora 17:30 GMT de intalnirea sefilor de stat din zona euro.

Pietele spera ca intalnirile la nivel inalt de miercuri sa se incheie cu cifre detaliate privind planul de combatere a crizei, insa surse oficiale sustin ca sansele unui deznodamant clar si raspicat sunt putin probabile.

"Cifrele nu sunt inca finalizate. Trebuie sa stabilesti toti parametrii si sa vezi de ce este nevoie si care ar fi factorul de parghie. Este nevoie de mult lucru tehnic pentru a ajunge la un numar. Liderii vor conveni maine (miercuri - n.r.) asupra optiunilor, insa ramane de vazut daca se va ajunge la un acord cu toate detaliile. Cred ca va fi o provocare, va fi foarte dificil sa se clarifice totul", a aratat un oficial european, care a adaugat ca discutiile dintre liderii UE au continuat in aceste zile pentru a se ajunge la un "consens pre-summit".

Liderii celor 27 de state membre s-au reunit duminica la Bruxelles la un summit care a avut ca principala tema rezolvarea crizei datoriilor de stat, insa deciziile importante au fost amanate pentru un al doilea summit, convocat miercuri.

Astfel, convenirea unui plan clar ar putea avea loc cel mai devreme pe 7-8 noiembrie, cand este programata urmatoarea reuniune a ministrilor Finantelor din UE si zona euro. Atunci ar trebui asteptate detaliile oricarui program pe care si-ar putea da miercuri acordul de principiu liderii europeni.

Pietele financiare vor fi probabil foarte dezamagite de aceasta derulare a evenimentelor, deoarece liderii UE au sustinut de mai multe ori ca vor gasi o solutie anticriza decisiva pana la sfarsitul acestei luni. Increderea in politicienii si institutiile UE este deja destul de scazuta, divergentele politice care impiedica rezolvarea crizei fiind unul dintre principalele motive de ingrijorare ale analistilor financiari si agentiilor de rating in rapoartele din ultima vreme.

Criza din Grecia a evoluat astfel intr-o criza a datoriilor de stat, o criza bancara si o criza economica si politica, amenintand sa submineze credibilitatea monedei euro si a UE in ansamblu.

Discutiile de miercuri, care vor fi precedate de o intalnire a Eurogroup (ministrii Finantelor si sefii bancilor centrale din zona euro), vor fi complicate si de presiunile intense din piete asupra Italiei si de disputele politice interne din Germania.

Citeste si:

Italia nu a reusit sa prezinte un plan credibil si decisiv de reformare a sistemelor de pensii, iar "seriozitatea" premierului Silvio Berlusconi in privinta eforturilor anticriza este pusa sub semnul intrebarii.

Italia, a treia economie din zona euro, are cea mai mare piata a obligatiunilor de stat din uniunea monetara, cu o datorie publica de 1.800 miliarde euro, adica 120% din Produsul Intern Brut. Liderii europeni se tem ca esecul guvernului de la Roma de a pune datoria de stat pe un fagas sustenabil va declansa o criza similara cu cea a Greciei, insa la o scara mult mai mare. Astfel, orice acord de urgenta incheiat de Comisia Europeana si Fondul Monetar International pentru sprijinirea Italiei ar necesita resurse financiare uriase, incomparabil mai mari fata de banii necesari pentru acordurile Greciei, Irlandei si Portugaliei.

Problema este ca nu exista suficienti bani pentru salvarea Italiei, noteaza Reuters.

Totodata, Germania si Franta au pozitii divergente in privinta implicarii Bancii Centrale Europene (BCE) in rezolvarea crizei. Parisul militeaza pentru o contributie profunda si directa a BCE, in timp ce Germania se opune vehement acestei variante, deoarece ar incalca tratatele UE, un compromis greu de "vandut" Parlamentului si populatiei germane.

Cancelarul Angela Merkel reuseste cu greu sa-si asigure sprijinul parlamentar pentru masurile de rezolvare a crizei din zona euro, in particular consolidarea resurselor financiare si prerogativelor Fondului European de Stabilitate Financiara. Merkel a declarat ca Germania se opune unei prevederi cuprinse in "proiectul de concluzii" al summit-ului UE, potrivit careia BCE ar trebui sa continue sa cumpere obligatiunile statelor cu probleme din zona euro, una dintre cele mai importante masuri de urgenta folosite de UE in urma crizei financiare mondiale din 2008-2009 si, mai recent, in contextul crizei datoriilor de stat.

Multi analisti considera ca BCE este in prezent singura autoritate care dispune de suficiente resurse financiare pentru a convinge pietele ca criza nu va scapa de sub control. Impiedicarea BCE sa actioneze s-ar putea dovedi astfel un nou factor negativ pentru reactia pietelor.
Totodata, liderii UE nu reusesc sa ajunga la un consens privind "sustenabilizarea" datoriei de stat a Greciei.

Guvernele din zona euro cer creditorilor privati sa accepte o "taiere" de 60% a valorii obligatiunilor de stat grecesti pe care le detin, concesie necesara pentru cel de-al doilea acord de salvare a Greciei de la insolventa. Potrivit prognozelor oficiale, datoria de stat a Greciei va depasit 160% din PIB pana la sfarsitul acestui an.

Negociatorii care reprezinta bancile au oferit sa renunte la 40% din banii pe care i-ar avea de incasat de la statul elen si au avertizat ca fortarea unor pierderi mai mari ar fi echivalenta cu intrarea Greciei in insolventa, eveniment care ar avea, potrivit institutiilor financiare, consecinte devastatoare pentru sistemul financiar european.

Surse diplomatice europene afirma ca deznodamantul acestei dezbateri este incert, insa unii oficiali anticipeaza un compromis de ultim moment cu bancile la cota de 50% din datoria Greciei. Aceasta varianta este de altfel sprijinita si de premierul luxemburghez Jean-Claude Juncker, care prezideaza reuniunile ministrilor Finantelor din zona euro.