Cei 3,6 milioane de membri IG Metall, din industria germana, au obtinut, in urma negocierilor care s-au incheiat la finele saptamanii trecute cea mai mare crestere salariala din 1992, cand sindicatul a determinat angajatorii sa acorde o majorare de 5,4%, transmite Reuters, citat de Mediafax.

Cresterea de 4.3% a fost acordata pentru cele 12 luni din perioada 1 mai 2012 – 30 aprilie 2013, iar acordul dintre sindicat si angajatori pune capat unor negocieri tensionate, presarate cu greve care au afectat productia industriei germane.

Acordul vine in urma interventiei in premiera a liderilor politici germani, care dupa o perioada indelungata de tacere autoimpusa au cerut explicit, in repetate randuri, cresteri salariale semnificative in sectorul privat.

Majorarea lenta a salariilor din Germania este considerata de multi economisti una dintre principalele surse de dezechilibru din zona euro, care au accentuat efectele crizei datoriilor de stat.

Cresterea medie nominala a salariilor din Germania a fost de 1% din 2007 pana in prezent, fata de 2,7% la nivelul zonei euro, medie influentata si de nivelul din cea mai mare economie europeana.

Desi salariile de la periferia zonei euro, afectata de criza, sunt in scadere, germanii se bucura in acest an de o economie robusta, conditii bune pe piata muncii si apeluri politice la cresteri salariale, rar intalnite in Germania.

Printre politicienii care au sustinut cresterea salariilor se numara si ministrul Finantelor, Wolfgang Schaeuble, care a declarat recent ca veniturile germanilor ar trebui sa creasca mai accentuat fata de restul Europei.

Citeste si:

"Acordul salarial obtinut de IG Metall este un nou semnal clar ca era cresterilor foarte moderate de venit a luat sfarsit. Asta ajuta statele de la periferie sa recastige din pierderea de competitivitate suferita in raport cu zona euro, de la introducerea monedei pana la criza datoriilor de stat. Insa zona euro ca intreg pierde atunci cand competivititatea Germaniei scade", comenteaza economistul sef al Commerzbank, Joerg Kraemer, referindu-se la impactul cresterilor salariale asupra preturilor practicate de exportatorii germani.

Cresterea veniturilor germanilor ar trebui sa ridice cererea pentru importuri din UE, iar economistii considera ca, pe termen lung, majorarea costului muncii in Germania va sprijini competitivitatea bunurilor produse in alte state europene.

Angajatorii din industria germana vor suferi costuri suplimentare de aproximativ 7 miliarde euro, iar acordul ar putea servi drept precedent pentru alte negocieri tensionate dintre sindicatele germane si companii.

Analistii considera insa ca alte sindicate mai mici, din sectoare cu o performanta mai slaba decat industria germana, nu vor putea sa obtina majorari salariale atat de consistente.

Printre membrii IG Metall se numara angajatii concernelor auto Volkswagen, Daimler si BMW.

In luna martie, bugetarii germani au obtinut o crestere salariala de 6,3% pentru urmatoarele 24 de luni, care va costa statul aproximativ 7 miliarde euro.

Rata inflatiei din Germania a fost, in ultimii 10 ani, de aproximativ 2% pe an. Cresterile salariale sub rata inflatiei din aceasta perioada au crescut competitivitatea economiei germane si au contribuit la mentinerea somajului la niveluri reduse. In prezent, rata somajului din Germania este la minimul ultimilor 20 de ani.